Aflată între o strategie Symbian, pe drumul către ieşirea din scenă, şi una Windows Phone, care nu a început să dea încă roadele scontate, Nokia se află în cel mai dificilă perioadă din istoria sa. Chiar în aceste momente, compania a făcut câteva demonstraţii de forţă cu carcasele terminalelor Lumia 800, ecranele AMOLED cu tehnologia proprietară Clear Black sau, precum în cazul de faţă, cu camerele foto. Având deja un trecut glorios cu jaloanele imagistice precum N95, N82, N86 sau N8, compania a plusat acum cu un senzor cu dimensiuni mari şi rezoluţie abisală, împachetat în cadrul terminalului Nokia 808 PureView, ca un simbol al puterii tehnologice pe care o are.
Nokia 808 PureView este un terminal clasic pentru familia Symbian, acesta având o formă care aduce aminte de vechile sale modele precum N97 sau C7. Cu o carcasă construită integral din acelaşi excelent policarbonat folosit şi pentru N9 sau Lumia 800/900, de data aceasta însă cu o granulaţie ceva mai mare care lasă senzaţia unui aliaj metalic, 808 PureView are dimensiuni obişnuite pentru gama ecranelor de 4″ din care face parte: 123.9 x 60.2 mm.
Grosimea acestuia este însă una semnificativă, 13,9 mm în dreptul camerei şi 11 mm în rest, ceea ce îl face un terminal voluminos şi destul de greu de manevrat. La acest aspect se adaugă greutatea foarte mare de 169 de grame, 808 PureView fiind, din punct de vedere al dimensiunilor şi volumului, un tipic şi deloc atrăgător terminal high-end al anilor 2007-2008.
Detaliile terminalului sunt discrete, partea frontală oferind doar ecranul de 4″ întrerupt în partea inferioară de bara celor trei butoane tipice platformei Symbian^3, grila fină a difuzorului şi camera frontală VGA. LED-ul pentru notificări care nu permite decât avertizarea mesajelor text sau apelurilor pierdute şi este amplasat în interiorul tastei Menu. În partea dreaptă, terminalul oferă butoanele pentru volum/zoom, blocarea ecranului şi declanşatorul camerei, partea superioară oferind conectorii MicroUSB pentru date şi încărcare, ieşirea video Micro HDMI şi conectorul audio jack de 3,5mm. Sloturile MicroSD şi MicroSIM sunt ascunse sub capacul posterior, necesitând înlăturarea bateriei pentru acces.
Nokia şi-a folosit cam toate armele pe care le avea pentru a impresiona cu ecranul folosit de 808 PureView. Deşi este declarat oficial ca fiind un panou AMOLED, acesta este în realitate un AMOLED Plus, deci care oferă o matrice de subpixeli RGB, şi care este acoperită de excelentul filtru de polarizare ClearBlack. În consecinţă, ecranul din 808 PureView oferă contrast şi nivel de negru excepţionale, culori foarte bune şi cu o saturaţie mai puţin brutală decât cea a ecranelor AMOLED obişnuite şi o luminozitate foarte bună. La acestea se adaugă o vizibilitate excelentă în lumina solară şi un nivel de alb reglat optim, însă există o problemă: rezoluţia.
Motorizat de sistemul de operare Symbian, 808 PureView este limitat de rezoluţia maximă a acestuia, adică 360×640 pixeli (nHD). Este dezamăgitor să descoperim o rezoluţie atât de scăzută pe un terminal de vârf, aceasta aducându-ne aminte de terminalele de acum doi sau trei ani. Datorită utilizării unei matrici RGB, ecranul oferă o lizibilitate onorabilă, similară cu cea a unui ecran de 4″ cu rezoluţie WVGA precum cel oferit de Galaxy S Plus, însă aceasta este o consolare prea subţire, iar densitatea de 183 ppi este net în urma fabuloaselor ecrane 250+ ppi din ziua de astăzi.
Senzaţia de terminal învechit este întărită şi de platforma hardware, Nokia folosit un procesor Broadcom BCM2763 care oferă un nucleu single-core cam depăsit, un ARMv6 tactat la 1,3GHz, un procesor grafic cu memorie dedicată de 128MB şi memoria RAM cu o capacitate de 512MB. La acesta se adaugă un procesor separat pentru captura foto/video, necesar pentru manevrarea cantităţilor mari de date livrate de senzorul de 41MP – un miliard de pixeli pe secundă pentru captura 1080p/30fps.
Dacă platforma hardware nu impresionează deloc, dotările sunt în schimb la înălţime. Ca şi părintele său N8, Nokia 808 PureView oferă suport USB On-the-Go, ceea ce înseamnă că veţi putea copia datele din memoria telefonului direct pe un stick USB şi veţi putea ataşa o tastatură sau un mouse pentru controlul acestuia atunci când îl conectaţi la un televizor. Conectorul HDMI a primit o actualizare de la generaţia anterioară N8, acesta putând acuma reda conţinut 1080p cu sunet multicanal AC-3 sau spaţializat cu ajutorul Dolby Digital Plus. Este de apreciat că Nokia a preferat mult mai comunul conector HDMI faţă de noul MHL, este regretabil că a uitat să includă în pachet un adaptor şi un cablu USB On-the-go.
Deşi platforma hardware nu ar părea prea gurmandă, bateria cu o capacitate de 1400mAh nu a oferit decât o autonomie modestă. După patru cicluri de lucru, putem estima în cel mai bun caz puţin peste 24 de ore de autonomie într-un regim mediu de utilizare cu un cont de email activat, Facebook, Twitter, browsing ocazional, captura foto a circa 20 de cadre, 4 ore de conectivitate 3G şi 4 ore de conectivitate wireless.
Este interesant, şi totodată ironic, să observăm că Nokia a făcut în ultimul an mai multe schimbări în platforma Symbian decât a făcut-o în ceilalţi doi ani care trecuseră de la lansarea primului lor terminal touchscreen, XM 5800, şi care ar fi fost mult mai importanţi pentru viitorul companiei.
Folosind setul de icoane rotunjite folosite de MeeGo, interfaţa Belle este fluidă, oferind derulare rapidă cu suport cinetic, număr de ecrane la alegerea utilizatorului (între 1 şi 6) între care derularea se face instant, widgeturi cu dimensiuni multiple, wallpapere independente pentru fiecare ecran, o bară pentru notificări care oferă şi acces rapid la setările de reţea şi Bluetooth şi o tastatură QWERTY în format landscape, din păcate cam înghesuită. Mai important este că Belle s-a comportat foarte bine, neobservându-se latenţe sau încetiniri neplăcute.
Partea de telefonie este una extrem de importantă pentru Nokia, 808 PureView nefăcându-se de râs: nivelul audio al convorbirilor este ridicat, sunet clar iar difuzorul de pe partea posterioară, puternic şi cu o calitate neaşteptat de bună. Agenda a rămas complexă, oferind un număr impresionant de detalii, de la normalele numere de telefon, adrese mail şi date de naştere până la adrese, pagini web, detalii de reţea de mesagerie sau socială. Contactele pot fi împărţite în grupuri, fiind permisă setarea de tonuri particulare de apel atât la nivel de grup cât şi de contact individual. Evident, nu putea lipsi funcţiile de Voice Dial, Speed Dial şi Smart Dial.
Partenerul său, clientul de email, oferă posibilitatea setării de conturi multiple pentru Gmail, Yahoo Mail, Ovi Mail, Hotmail, Exchange şi conturi POP3/IMAP generice. Bazat pe platforma Nokia Messenging, clientul oferă suport pentru Push-mail, posibilitatea descărcării a mesajelor complete sau doar a header-elor, deschiderea ataşamentelor Office sau PDF dar şi opţiuni mai interesante, cum ar fi posibilitatea programării zilelor şi orelor în care contul va fi activ sau modul de trimitere – pe loc sau la intervale prestabilite de timp. Sincronizarea Exchange nu este însă mereu perfectă, contul Google refuzând să descarce contactele sau să le caute online.
La fel de bun este şi clientul SMS, care permite fie vizualizarea căsuţelor Inbox, Sent, Drafts sau Outbox dintr-o privire, fie navigarea prin acestea în cunoscuta interfaţă tabulară Nokia. Mesajele cărora li se ataşează fişiere media sau un business card devenind automat mesaje MMS. Calendarul este simplu dar la obiect, permiţând vizualizarea pe luni, săptămâni sau zile, crearea de calendare multiple şi un widget pentru ecranul principal la sistemului de operare. Pentru fiecare eveniment de tip Meeting, To-do sau aniversare se pot seta ziua, durata, alarma şi descrierea, putându-se ataşa şi un fişier media.
Browserul iniţial Symbian^3 a trecut şi el prin schimbări, cele mai importantă fiind modul mai simplu de introducere a adreselor, care nu mai necesită doi paşi, comutarea mai rapidă între taburi şi accesarea rapidă a bookmark-urilor. Modul de randare a devenit mai bun, neoferind însă suport pentru repaginarea automată a textului, iar suportul Flash este limitat la Flash Lite 4.
Ca pachet software se remarcă suita completă Microsoft Office, un player DLNA pentru conţinutul stocat local, un nou client pentru sincronizarea cu serverele Nokia a contactelor, calendarelor sau mesajelor şi un client SkyDrive. Evident, nu lipsesc aplicaţiile de navigaţie Maps şi Drive, care oferă o hartă bună pentru România şi navigaţie offline, dar care sunt împerecheate cu un modul GPS cam leneş, deşi foarte bun după sincronizarea iniţială care durează o eternitate.
Deoarece am acoperit acum doua zile detaliile giganticului senzor de 41 de megapixeli şi calităţile sau defectele acestuia, ne vom ocupa în continuare doar de restul aplicaţiilor.
Test detaliat cu tehnologia PureView şi camera foto cu senzor de 41 megapixeli
Galeria media este simplă, aceasta neoferind altă formă de organizare a imaginilor în afara tagurilor. Vizualizarea unei imagini aduce însă la iveală un editor foto bun, care oferă suficiente opţiuni de post-procesare precum ajustarea luminozităţii, saturaţiei, canalelor de culoare şi luminozităţii, instrumente pentru crop, resize şi rotire, o serie de filtre de culoare şi o colecţie mică de rame foto virtuale şi clip-art-uri. şi fişierele video pot fi editate, singura opţiune fiind însă cea de decupare a bucăţilor dorite.
Player-ul audio oferite de Belle este cât de simplu se poate, acesta oferind o galerie media care poate fi răsfoită după artist, album sau gen, suport pentru liste de redare generate manual şi câteva automate, un egalizator fără setări manuale cu cinci şabloane şi un modul pentru compresie dinamică. Acesta este dublat de un radio FM cu suport RDS. Calitatea redării este însă una foarte bună, aceasta având un sunet clar şi curat, dinamică bună şi distorsiuni neglijabile.
Cei care folosesc telefonul cu player portabil vor aprecia headset-ul intra-auricular cu o calitate net superioară dezamăgitoarelor căşti OEM oferite de obicei de alţi producători în pachet. Acesta nu oferă din păcate butoane de control pentru redare, ci doar un buton Dial/Hang-up. Atenţie însă, Nokia a folosit iar o implementare atipică pentru jack, ceea ce înseamnă că alte headset-uri cu jack RTTS de 3,5mm ar putea avea probleme de compatibilitate.
Aplicaţia pentru redarea video este la fel de sărăcăcioasă, oferind doar butoane pentru derulare şi controlul redării. Din fericire, suportul pentru codecuri este bogat, pe listă intrând H.264, XviD, DivX, VP6, FLV, VC-1, RealMedia şi WMV, inclusiv pentru containerul MKV şi surse multicanal AAC şi AC-3. Din păcate nu există suport pentru subtitrări şi nici pentru formatul DTS.
Să descrii în puţine cuvinte un astfel de terminal este cam greu, 808 PureView fiind practic un terminal din 2008 cu cameră foto din viitor. Prea mare, prea greu, foarte scump la cei 3200 de lei ceruţi de Nokia şi cu o rezoluţie a ecranului prea mică, acesta este în mod clar depăşit de vremuri.
Sistemul de operare Symbian a avut, în schimb, o prestaţie bună şi, dacă nu sunteţi genul de utilizator care foloseşte zeci de aplicaţii şi jocuri, acesta se va achita de sarcini mai mult decât onorabil. Iar dacă vă doriţi cea mai impresionantă cameră foto implementată într-un terminal mobil, oricum nu aţi avea de ales.
Camera cu prestaţie foto/video impresionantă
Ecranul AMOLED ClearBlack
Navigaţie GPS gratuită
HDMI şi USB OTG
Calitate redare audio şi video
Greutate şi volum
Autonomie
Rezoluţia mică a ecranului
Preţ