Nokia N97 – amiralul nu este perfect

Înainte de a intra în posesia lui, am citit foarte multe prezentări şi teste despre Nokia N97. Concluziile nu erau tocmai favorabile dispozitivului finlandez. Deşi era clar că va fi noul vârf de gamă, criticile erau destul de numeroase. Ce pot să spun, fără să încep cu concluzia, este că după ce l-am folosit ca şi cum ar fi fost al meu i-am găsit doar două defecte majore.

Construcţie, design

Construcţia este unul din punctele forte ale lui Nokia N97. Se observă grija producătorului pentru un telefon care ar trebui să fie principalul punct de reper la acestui an. N97 este un slider, dar nu un slider obişnuit. Prin declanşarea mecanismului ecranul se înclină la un unghi de aproximativ 30 de grade.

Partea superioară seamănă destul de bine cu 5800 XpressMusic. Touchscreen-ul măsoară 3.5 inch şi ocupă cea mai mare parte a telefonului. Calitatea ecranului este deja standard, nu se poate spune nici că este extraordinară, dar nici proastă.

Sub ecran are doar 3 butoane. Un buton oblic care deschide meniul principal şi revine în ecranul de standby şi două butoane touch sensitive pentru apeluri.

Partea de touch, atât ecranul, cât şi cele două butoane sensitive, este în regulă. Comenzile tactile sunt luate mai bine decât la 5800 XM. În fapt, foarte rar se întâmplă să fii nevoit să repeţi comanda. Butoane touch sensitive dedicate apelurilor sunt şi ele foarte bine realizate.

Dimensiunile şi grosimea sunt decente pentru un dispozitiv din acest segment. Sigur, N97 este gros, comparativ cu un telefon obişnuit. Dar mai gros decât ar trebui să fie un slider modern.

Tastatura QWERTY

Prima impresie este că butoanele tastaturii QWERTY sunt mici. În practică însă, poţi scrie foarte repede iar feedback-ul oferit la apăsare este foarte bun. Space-ul nu este plasat pe centru cum ne-am fi aşteptat, ci este a treia tastă din dreapta. După ce te obişnuieşti cu plasamentul space-ului vei remarca că este foarte comod să-l apeşi cu degetul mare de la mâna dreaptă.

În stânga tastaturii se găseşte un D-Pad cu 5 direcţii. Acesta oferă o alternativă la touchscreen, dar o alternative incompletă. Din tastatură şi D-Pad poţi realiza cam toate operaţiunile care se făceau pe touchscreen, mai puţin ieşirea dintr-un meniu ori aplicaţie. Poate că un mic buton de back ar fi fost o idee bună.

Pe marginile telefonului, în afară de butoanele şi intrările obişnuite (volum, cameră foto, microUSB, audio şi pornire/oprire), N97 mai are un mecanism de blocare respectiv deblocare a ecranului şi tastelor. Nu ridică dificultăţi în utilizarea butonul propriu-zis, în schimb blocarea şi deblocarea dispozitivului sunt afectate de un bug care se face simţit din când în când. Ecranul nu se aprinde când îl deblochezi – la fel, când îl blochezi, ecranul nu se stinge uneori.

O altă bilă albă o merită pentru mecanismul simplu şi eficient de protejare a camerei foto. Este pur şi simplu un căpăcel care se mută în dreapta respectiv stânga pentru a acoperi/descoperi lentila. De menţionat că simpla mutare a acestui căpăcel în dreapta duce la deblocarea telefonului şi pornirea aplicaţiei foto. Pe de o parte este o facilitare a realizării rapide a fotografiilor. Pe de altă partea, se poate declanşa accidental când îl ţii în buzunar, ducând la deblocarea telefonului.

Symbian imatur

Imatur este cuvântul care descrie cel mai bine versiunea 9.4 rel. 5 de Symbian S60 pe care o are la bază Nokia N97. Este de fapt aceeaşi versiune pe care o avea şi 5800 XM. Din păcate, aceleaşi reproşuri pe care le-am făcut la 5800 XM rămân valabile şi acum.

În mod normal, Nokia ar fi trebuit să repare greşelile din prima versiune de Symbian pentru touchscreen. Din păcate, n-a făcut-o şi la N97 te loveşti de aceeaşi problemă ca la 5800 XM. Unele comenzi sunt acceptate la o singură apăsare, în timp ce altele dau rezultate doar la o a doua apăsare. Prima are rol doar de selecţie. Selecţia se face şi ea cu un scop, de exemplu, când există un set de opţiuni ce devin disponibile doar prin selecţia unui element. La Symbian S60 9.4 trebuie să apeşi inutil de două ori. De exemplu, în meniul de configurare, pentru a intra într-o anumită secţiune trebuie mai întâi să o selectezi, apoi intri, după ce apeşi a doua oară. Să ne explice cineva de la Nokia care este logica acestei abordări.

Dacă te obişnuieşti cu această problemă vei putea convieţui în pace cu sistemul de operare. Ecranul ia comenzile prompt, iar sistemul se mişcă foarte bine.

Widget-urile au ajuns şi la Nokia

Boala widget-urilor a lovit acum şi Nokia. Deja din ce în ce mai mulţi producători, adopta moda widget-urilor în ecranul de standby. Pentru cei care nu ştiu, widget-urile sunt mini-aplicaţii care pot fi configurate şi rearanjate după propriul gust.

N97 îţi pune la dispoziţie, direct în ecranul de standby, mai multe aplicaţii sub formă de widget-uri: ceas, dată, profilul activ, condiţiile meteo, calendar, una sau două liste de aplicaţii favorite şi una sau două liste de contacte preferate, e-mail etc. Majoritatea dintre acestea au propriul set de opţiuni.

Numărul de widget-uri oferite de Nokia N97 este destul de mic. Mai multe pot fi descărcate online din magazinul de aplicaţii Nokia. Unele widget-uri, precum cel de meteo şi cel pentru Facebook, necesită o conexiune la Internet.

Office pe bani

La nivelul sistemului de operare lucrurile stau la fel ca şi la dispozitivele anterioare – aceleaşi aplicaţii, aceleaşi meniuri.

Cu o excepţie: suita office pentru care trebuie să plăteşti dacă vrei să poţi crea şi edita documente. Dacă nu, va fi folosită doar pentru deschiderea acestora. Este al doilea mare reproş, după imaturitatea sistemului de operare, pe care îl am de făcut. Serios, la cât costă telefonul, e oare normal să mai trebuiască să plăteşti şi pentru suita office?

Camera foto

Nokia N97 are o cameră foto de 5 MP, cu lentile Carl Zeiss, autofocus şi tot tacâmul deja obişnuit. Aplicaţia foto nu vine cu noutăţi, ci cu setul clasic de setări: bliţ, timer, ton de culoare, balans de alb, expunere, contrast etc.

Calitatea fotografiilor este bună, deşi nu impresionează. Detaliile sunt destul de bine afişate dar tonul culorilor pe modul auto nu este cel mai corect. Ca de obicei, la interior, zgomotul devine o problemă.

Autonomie, concluzii

Nokia N97 are o baterie Li-Ion de 1500 mAh care oferă o autonomie bună. Cu aproximativ 2 ore de convorbiri, tot vreo 2 ore de navigat pe Internet (pe HSDPA), făcut câteva zeci de poze şi transfer prin bluetooth N97 a rezistat aproximativ 3 zile.

Este normal să ai aşteptări mari de la un telefon care depăşeşte 20 de milioane. Când acesta vine şi de la cel mai important producător, atunci pretenţiile cresc şi mai mult. Nokia N97 se străduieşte să se ridice la înălţimea aşteptărilor şi a preţului. Din anumite puncte de vedere chiar reuşeşte – construcţie, tastatura QWERTY etc.

Din păcate, N97 este tras în jos de scăpările şi bug-urile sistemului de operare. S60-ul pentru touchscreen are nevoie îmbunătăţiri rapide. Dacă la primul telefonu dotat cu această versiune scăpările au fost de înţeles, la N97 nu le mai putem ierta. Şi, de reţinut, dacă vrei o suită office completă, la preţul şi aşa mare al dispozitivului mai trebuie să adaugi bani de upgrade pentru Quickoffice.

Plusuri şi minusuri

+ construcţie
+ touchscreen
+ tastatură QWERTY
+ GPS, Wi-Fi, HSDPA
+ 32 GB spaţiu de stocare intern
+ microSD de maxim 16 GB
+ camera foto

– sistem de operare imatur, neomogen
– suita office costă dacă vrei editare de documente
– blocare / deblocarea nu funcţionează întotdeauna corect
– preţul corect ar fi trebuit să fie mai mic