Nokia X6 este primul telefon
al producătorului finlandez care poposeşte în redacţia go4it.ro pe
anul acesta. Este totodată şi primul telefon pe care îl testăm de
la reorganizarea anunţată de cei de la Nokia nu cu mult timp în
urmă legată de seriile de telefoane.
Aşa se face că aşteptările şi curiozitatea noastră au fost poate
mai ridicate ca de obicei. La început de primăvară şi după o
regândire a seriilor este normal să te aştepţi la ceva nou, ceva
proaspăt şi bineînţeles mai bun. De la aceste premise am plecat
când am scos telefonul din cutie.
Seria X, aşa cum ne-au anunţat cei de la Nokia, va include
telefoane care pun accentul pe facilităţile multimedia. Aşadar mi
se pare normal să avem aşteptări mari de la acest telefon pe partea
de muzică, film şi fotografie. Nu foarte mari totuşi. Cifra 6 ne
indică faptul că acest telefon ar trebui să se situeze
undeva la mijlocul seriei, din punctul de vedere al
facilităţilor. Cu cât cifra este mai mare, cu atât
dotările tehnice ar trebui să fie mai bune.
Despre construcţie
Nokia X6 este acoperit cu un plastic negru, solid. Nu este genul
de plastic care să dea un aspect de ieftin, dar nici extraordinar
nu e. Nu include nici elemente fanteziste care să atragă
atenţia.
Per ansamblu, aspectul dispozitivului lasă impresia de
„neutru”. Nu este nici foarte serios ca un telefon de
business, nici nu exultă ca un terminal pentru adolescenţi. Nu poţi
să spui că, din punctul de vedere al designului, este dedicat unui
anumit segment.
Ca dimensiuni, se poate compara cu Nokia
N97 Mini, cum se poate vedea şi din fotografiile postate pe
blogul go4it.ro. Ca greutate însă, este o diferenţă sesizabilă,
datorată lipsei tastaturii fizice în special.
Elemente exterioare
Deşi nu abundă în butoane, anumite laturi ale lui X6 sunt destul
de aglomerate. Partea de sus, în ciuda faptului că dispozitivul
este destul de îngust, conţine patru elemente: conectorii pentru
microUSB, căşti de 3.5 mm şi acumulator, plus clasicul buton de
Power.
Pe partea dreaptă avem, de sus în jos, butoanele de volum,
mecanismul de blocare/deblocare şi tasta dedicată camerei foto.
Nokia se încăpăţânează să-şi doteze unele telefoane touchscreen cu
acest dispozitiv de deblocare – un buton de care trebuie să tragi
puţin în jos pentru a aprinde sau opri ecranul. E un mister pentru
mine de ce Nokia nu atribuie funcţia de aprindere/stingere a
ecranului butonul de Power. Aşa cum se întâmplă, de exemplu, la
dispozitivele cu Windows Mobile.
Pe latura stângă avem un element extern atipic unui
telefon Nokia: slotul pentru cartelă. Teoretic, plasarea
pe exterior a slotului SIM, ar trebui să fie foarte utilă pentru
cei care schimbă cartela destul de des. Tot teoretic, ar trebui să
poţi să schimbi cartela fără să umbli la baterie (restartarea
telefonului este în continuare necesară). În realitate, nu poţi
decât să bagi cartela rapid. Când vine vorba de scos, trebuie să
scoţi capacul dorsal şi bateria. O treabă făcută pe jumătate, cum
s-ar spune.
Touchscreen capacitiv
Nokia X6 este primul telefon al producătorului finlandez
dotat cu un touchscreen capacitiv. Asta înseamnă două
lucruri. Primul este faptul că nu mai trebuie să apeşi tare pentru
a da comenzile, acestea sunt recunoscute şi la apăsările foarte
uşoare.
Pe de altă parte, înseamnă că nu mai poţi folosi un stylus, ci
doar degetul. Iar asta e de rău în anumite situaţii. De exemplu,
devine mai dificil când trebuie să dai click pe un link, în
browser-ul web. Noroc cu funcţia zoom.
Problema este că există o destul de mare neconcordanţă între
ecran şi posibilităţile hardware ale dispozitivului.
Ecranul ia comenzile foarte rapid, dar procesorul nu
reuşeşte să ţină pasul. De aceea, uneori poţi avea
impresia că nu ţi-a recunoscut comanda. De fapt, ecranul a
recunoscut-o şi a trimis-o mai departe. Doar că procesorul nu se
ridică la înălţimea ecranului, nici ca aptitudini capacitive, nici
ca număr de pixeli (360 x 640).
Calitatea imagini este foarte bună. Problema este că, în lumină
naturală, devine destul de dificil de văzut. Ar mai fi şi problema
amprentelor care se simt ca la ele acasă pe acest tip de ecran.
Nimic special pe partea de software
Nokia
X6 face uz de Symbian 9.4. Această versiune de Symbian este la
fel de imatură şi de inconsistentă ca acum aproape un an şi
jumătate, când l-am văzut pentru prima oară. Din nou, este un
mister de ce Nokia nu a rectificat problemele până acum.
Per ansamblu însă, Symbian 9.4 are calităţile înaintaşului său
care pune în valoare telefoanele Nokia cu ecran obişnuit. Pe
ecranul de standby, în afară de shortcut-urile şi plugin-urile deja
clasice se pot adăuga pictograme pentru contactele favorite. Este o
alternativă la speed dial, o modalitate de apelare rapidă a
prietenilor, fără a fi necesară accesarea agendei de contacte.
Şi aplicaţiile sunt aceleaşi, în mare parte. Excepţia cea mai
notabilă este lipsa suitei office. Dacă ai nevoie
de ea într-adevăr, va trebui să o achiziţionezi separat. În rest,
avem aplicaţii deja consacrate precum cea mai recentă versiunea de
Ovi Maps sau clientul de Facebook.
Muzică
Dacă X6 nu ar fi stat bine la acest capitol, nu şi-ar fi
justificat poziţionarea în seria X. Din fericire, stă foarte bine.
Aplicaţia dedicată are, ca şi până acum, toate facilităţile de
bază. Nu lipsesc funcţii precum egalizatorul grafic, redarea
aleatorie şi librăria de melodii. Iar cei 16 GB pe care îi oferă
această versiune ar trebui să fie suficienţi pentru majoritatea
utilizatorilor.
Mai importantă este însă calitatea sunetului. Se aude
foarte bine. În plus, şi căştile incluse se ridică la
nivelul aşteptărilor. Pentru mine unul ar fi exclusă achiziţionarea
altor căşti pe motiv de calitate slabă. Controller-ul de pe fir are
atât butoane pentru player-ul audio, cât şi pentru preluarea
apelurilor.
Fotografii
Deşi este promovat ca un telefon multimedia, nu am avut
pretenţii prea mari de la camera foto a lui X6, iniţial. Asta din
cauza experienţelor nu tocmai satisfăcătoare cu modele Nokia
testate anterior.
Surprinzător însă, calitatea fotografiilor este cea mai
bună din ultima vreme la un telefon Nokia testat. Deşi la
interior au de suferit, fotografiile făcute afară, arată mult peste
media camerelor foto de la telefoanele Nokia din ultima vreme. Nu
sunt perfecte, dar dacă ar fi să acord o notă care să ţină cont de
faptul că avem de-a face cu un telefon, nu cu o cameră compactă,
aceasta ar fi 7 din 10.
Zgomotul este mult redus, faţă de ceea ce era de aşteptat.
Estomparea zgomotului are însă un impact negativ asupra
detaliilor.
Aplicaţia aferentă camerei foto oferă un set bogat opţiuni.
Utilizatorul poate, printre altele, să aleagă nivelul de ISO,
tonul, balansul de alb şi chiar expunerea.
Autonomie
La un regim mediu de utilizare Nokia X6 te va ţine
aproximativ două zile, două zile jumătate. Regimul
mediu include, pe lângă convorbirile telefonice, muzică, fotografie
şi ceva Internet.
Nu este o autonomie extraordinară, dar se putea şi mai rău.
Cunoaştem şi telefoane care trebuie reîncărcate în fiecare zi.
Verdict
Chiar dacă suferă de pe urma unor mici scăpări, Nokia X6 este un
telefon impresionant. Pe scurt, poate fi definit ca un smartphone
care stă foarte bine la partea de multimedia.
Sigur, mici neajunsuri ar fi. Faptul că, cel puţin eu unul, l-aş
fi preferat mai subţire. Sau că ecranul oferă o vizibilitate slabă
la lumină naturală. Ori că nu are tastatură fizică, iar cea
virtuală nu este apreciată de foarte mulţi utilizatori. Că sistemul
de operare trebuie să se maturizeze şi altele.
Cert este că, la final, X6 are mai multe calităţi decât
defecte. Per ansamblu oferă utilizatorului o experienţă
satisfăcătoarea, indiferent că vorbim de banalele convorbiri
telefonice sau de partea multimedia.
Plusuri şi minusuri
+ touchscreen capacitiv
+ calitatea foarte bună a sunetului
+ căşti bune
+ calitatea fotografiilor este peste medie
+ apelare contactelor favorite din ecranul de standby
+ 16 GB spaţiu de stocare
– procesorul nu este suficient de rapid
– tastatura virtuală lasă de dorit
– putea fi mai subţire
– interfaţa sistemului de operare este în continuare imatură