Smartphone sau telefon obişnuit – deosebirile pe înţelesul tuturor

Acest articol se adresează celor care doresc să-şi schimbe telefonul şi sunt îmbiaţi din toate direcţiile cu smartphone-uri. El vrea să-i ajute pe cei care nu sunt siguri dacă vor un smartphone sau nu, să facă alegerea care li se potriveşte cel mai bine. Cei care folosesc un smartphone de ceva timp pot veni cu completări în secţiunea de comentarii.

Pentru că nu ne adresăm cunoscătorilor, acest articol va include definiţii şi descrieri simplificate, pentru ca un utilizator de rând să înţeleagă cât mai bine diferenţele dintre un smartphone şi telefon obişnuit. De asemenea, cele spuse în continuare vor fi relevante pentru o perioadă scurtă de tip. Piaţa telefoanelor mobile este într-o continuă schimbare şi conceptele şi definiţiile pot schimba în mai puţin de şase luni.

Definiţii de bază

Autorului îi este foarte greu la ora actuală să ofere definiţii foarte clare şi precise pentru telefonul obişnuit şi pentru smartphone. În ultimii ani, linia de demarcaţie între cele două game de terminale a devenit foarte neclară. Nu mai putem vorbi de diferenţe foarte mari la nivel de ecran sau de facilităţi. În aceste condiţii, definiţiile de mai jos ar putea să fie puţin mai complicate decât ne-am fi dorit.

Ce este un smartphone?

Ar fi trebuit să începem cu telefonul obişnuit, însă aşa cum spuneam mai sus, lucrurile s-au complicat în ultimii ani. Ne este mai uşor acum să descriem un smartphone şi să spunem că un telefon obişnuit nu este smartphone. Nu ne vom limita la asta, însă vom începe cu definiţia smartphone-ului.

Un smartphone este un telefon mobil cu un sistem de operare avansat, ce permite instalarea unor aplicaţii complexe şi personalizarea extensivă a interfeţei grafice. Un smartphone este dotat în cele mai multe cazuri cu un ecran sensibil la atingere, mai mare de 3″. De asemenea, un smartphone nu dispune de obicei de o tastatură fizică. Dacă ea este oferită de producător, ea vine în format slider şi este de tip QWERTY. Vom discuta mai târziu despre terminalele care ies din aceste tipare.

La ora actuală, un smartphone este considerat un telefon ce rulează unul din următoarele sisteme de operare: Android, Bada OS, BlackBerry OS, iOS, MeeGo, Symbian (9.x, Anna, Belle) şi Windows Phone. Vorbim aici exclusiv de telefoanele care se găsesc la vânzare pe piaţă.

Din punct de vedere al componentelor hardware, un smartphone vine cu un chipset performant. Acesta include procesorul şi chipset-ul grafic dedicat. Procesoarele integrate în majoritatea smartphone-urilor au unul, două sau patru nuclee şi sunt tactate la frecvenţe ce variază între 600 MHz şi 1,5 GHz.

Printre excepţiile de la definiţia de mai sus se numără terminalele BlackBerry. Multe dintre ele nu au ecranul tactil şi vin cu o tastatură QWERTY integrată sub ecran. Pe de altă parte, există terminale ce nu rulează unul din sistemele de operare de mai sus, însă dispun de un ecran tactil. Vom vorbi şi despre ele mai jos.

Ce este un telefon obişnuit?

Din păcate, limba română nu ne ajută foarte mult aici. În limba engleză se folosesc frecvent termeni precum feature phone, dumb phone sau non-smartphone. Acestea nu pot fi traduse prea bine în română, aşa că vom folosi în continuare denumirea de telefon obişnuit.

Dacă alegem definiţia prin excludere, un telefon obişnuit nu este un smartphone. Ea este însă mult prea superficială. Cu mai mulţi ani în urmă, un telefon obişnuit avea un aspect alugit, un ecran mic şi o tastatură numerică sub el. Acum, foarte multe telefoane obişnuite aduc cu un smartphone, atât în ceea ce priveşte aspectul, cât şi la capitolul facilităţi.

Telefoanele obişnuite permit instalarea de aplicaţii, însă acestea sunt limitate atât de rezoluţia mică a ecranului, cât şi de limbajul de programare în care sunt scrise. Interfaţa grafică a telefoanelor obişnuite este fixă ori poate fi personalizată foarte puţin.

Alături de aspectul menţionat mai sus, telefoanele obişnuite pot avea multe alte forme. Sunt cazuri în care este greu să faci diferenţa între un smartphone şi un telefon obişnuit de la acelaşi producător. Un exemplu în acest sens este dat de Samsung Star 3 şi Samsung Galaxy Pocket. Doar cel din urmă rulează Android şi este considerat un smartphone, în ciuda faptului că arată aproape la fel.

Diferenţele între un smartphone şi un telefon obişinuit

Am menţionat deja o serie facilităţi care fac diferenţa între aceste două tipuri de telefoane mobile. În continuare vom dezvolta acest subiect. Vom vedea diferenţele la nivel de construcţie, de dotări şi de funcţii şi aplicaţii.

Diferenţele fizice

Cu excepţiile de rigoare, smartphone-urile sunt semnificativ mai mari decât telefoanele obişnuite. Cele mai populare modele au diagonala ecranului între 3.7″ şi 4.8″. Cu greu se găsesc telefoane obişnuite cu ecran mai mare de 3″. Nokia s-a limitat la această dimensiune pentru ultimele sale modele non-smartphone. La polul opus, avem Samsung Galaxy S III, un terminal de top ce oferă 720×1280 pixeli pe o diagonală de 4.8″.

În principiu, o bună parte din telefoanele obişnuite încă mai păstrează tastatura, fie ea numerică sau QWERTY. În cazul smartphone-urilor, butoanele fizice au tendinţa să dispară. În mod special cele pentru apeluri au fost înlocuite cu butone virtuale pe ecran. Chiar şi butoanele de sub afişaj au ajuns să fie integrate în meniul afişat pe ecran.

Diferenţe de dotări

Niciun producător de telefoane mobile nu păstrează cele mai performante componente pentru telefoanele obişnuite. Tot ce este mai bun, mai nou şi mai performant merge pe smartphone-uri. Aici găsim cele mai bune ecrane, cele mai performante camere foto şi cele mai rapide procesoare. Folosirea acestora din urmă este justificată de cerinţele sistemului de operare şi aplicaţiilor. Când afişezi 720×1280 pixeli pe un ecran mare, cu efecte grafice 3D şi rulezi aplicaţii foarte complexe, este normal să ai nevoie de un procesor quad core la 1,4 GHz şi 1 GB sau 2 GB RAM. Pe de altă parte, sistemele de operare ultra-optimizate de pe telefoanele obişnuite cu greu justifică un procesor cu o frecvenţă de 1 GHz.

Diferenţe la nivel de aplicaţii şi funcţii

Dacă ai nevoie de un telefon cu care să vorbeşti mai bine de o oră pe zi, să primeşti şi să dai mesaje şi cu care eventual să te joci puţin la metrou, atunci nu trebuie să iei în considerare un smartphone. Chiar dacă ai nevoie de acces la Internet, de update-uri de pe Facebook sau Twitter, tot la un telefon obişnuit poţi apela. Majoritatea modelelor de ultimă generaţie vin cu aplicaţii pentru reţelele sociale, cu un browser acceptabil şi cu modul WiFi, în cazul în care utilizatorului îi lipseşte o conexiune de date 3G.

Un mare plus al telefoanelor obişnuite a rămas autonomia oferită. Încă putem vorbi de mai mult de trei zile de autonomie. Modelele cu facilităţi de bază, în mod special cele semnate Nokia pot oferi chiar 7-10 zile de autonomie. Pe de altă parte, ecranul mare al smartphone-urilor, procesorul foarte performant şi aplicaţiile cu cerinţe ridicate pot reduce autonomia la mai puţin de o zi, în funcţie de utilizare. Un smartphone cu greu prinde a doua seară fără să aibă nevoie de conectare la priză. Un smartphone care să ofere trei zile de autonomie, chiar şi în condiţii de utilizare uşoară, este greu de găsit.

Atunci când vine vorba de facilităţile oferite de un smartphone, limitele sunt greu de găsit. Android, cel mai personalizabil sistem de operare de pe piaţă, permite decorarea ecranelor principale cu o serie întreagă de widget-uri. Acestea iţi oferă informaţii despre vreme, oferă update-uri de pe reţelele de socializare, te ajută să controlezi uşor redarea melodiilor şi îţi pot spune câte minute ai consumat din abonament.

Aplicaţiile variază de la un simplu calculator sau cronometru, până la jocuri 3D cu efecte grafice impresionante pentru un dispozitiv mobil. Poţi edita fotografii cu o versiune simplificată a lui Adobe Photoshop, poţi reda filme de calculatorul legat la reţeua wireless şi poţi plăti facturile la utilităţi. Dacă te plictiseşti uşor, cu ajutorul unui smartphone vei găsi în fiecare zi una sau mai multe aplicaţii noi interesante.

Concluzie

Graniţele dintre un smartphone şi un telefon obişnuit au început să se subţieze. Producătorii oferă facilităţi avansate pe telefoanele simple şi accesibile, însă ele nu pot să concureze cu ecranele mari, chipset-urile performante şi toate facilităţile de personalizare oferite de smartphone-urile de ultimă generaţie. Dacă foloseşti telefonul mobil în mod special pentru convorbiri şi mesaje, iar autonomia este foarte importantă, atunci un telefon obişnuit este ceea ce cauţi. Dacă eşti un utilizator care vrea cât mai multe funcţii de la telefonul mobil, iar încărcarea lui în fiecare seară nu este o problemă, atunci te încadrezi perfect în publicul ţintă pentru un smartphone.