Windows Mobile 6.1 cu panouri
La capitolul software, în principiu, Sony Ericsson XPERIA X1 este un terminal cu Windows Mobile cât se poate de normal. Singurul aspect care îl deosebeşte faţă de celelalte dispozitive cu acelaşi sistem de operare este interfaţa de homepage pe panouri.
Există un buton pe care scrie PANEL, sub ecran. Acesta te duce într-un ecran cu mai multe interfeţe, aşa-numite panouri. În mod implicit sunt 7 astfel de panouri, plus încă 4 ce pot fi descărcate de pe site-ul oficial. Unele dintre ele sunt aplicaţii complete, ce pot fi puse ca homepage. Printre ele se regăsesc un calendar, un ceas analog, un player multimedia, un tuner radio şi chiar un browser Web.
Dincolo de faptul că arată bine, aceste panouri se dovedesc şi utile. Dacă, foloseşti în mod frecvent player-ul MP3 sau browser-ul Web pentru a neviga pe Internet, vei aprecia faptul că vei avea aplicaţia preferată direct pe homepage. Evident, interfaţa acestor panouri este optimizată pentru a putea folosi degetul în locul stylus-ului.
În funcţie de aplicaţia panoului, sunt disponibile o serie de opţiuni. Pot fi afişate pe homepage, orele pentru diverse fusuri orare, butoanele pentru conexiuni (Wi-Fi, bluetooth etc.), temperatura, task-urile şi diverse fluxuri RSS (dacă foloseşti această tehnologie).
În general, interfaţa pe bază de panouri se mişcă destul de bine. Există şi momente în care este mai lentă, în special când se schimbă panoul activ. În rest, sub aceste panouri, se ascunde bătrânului şi demodatului (ca interfaţă) Windows Mobile. În afară de programele clasice, XPERIA mai are preinstalate Google Maps şi Opera. Viteza de operare a sistemului de operare în sine (scoţând din calcul panourile) este foarte bună.
Cameră foto
Calitatea fotografiilor nu impresionează. Nici în condiţii bune de iluminare fotografiile nu arată extraordinar. În schimb, mi-a plăcut interfaţa programului, care permite apelarea funcţiilor fără ajutorul stylus-ului.
Aplicaţia aferentă oferă numeroase opţiuni de la reglarea balansului de alb la aplicarea diverselor scene predefinite. Interfaţa acesteia este optimizată şi ea pentru a fi utilizată cu degetul.
Autonomie
Deşi are o baterie de 1500 mAh, autonomia nu este extraordinară. În condiţii de testare, adică utilizare intensă a mai multor aplicaţii şi aproximativ 20 de minute de vorbit, bateria a rezistat aproape 2 zile. O autonomie normală pentru un touchscreen cu Windows Mobile.
Concluzie
Am avut aşteptări mari de la XPERIA, încă de când am aflat prima oară de el. De aici şi criticile amănunţite. Însă, per total, primul (şi poate ultimul) dispozitiv Sony Ericsson cu Windows Mobile nu dezamăgeşte. În primul rând, e bine că se mişcă repede, spre deosebire de alte terminale cu Windows Mobile pe care le-am testat în cursul acestui an.
În al doilea rând, reprezintă un pachet complet: HSDPA şi Wi-Fi pentru Internet, GPS, touchscreen, tastatură QWERTY etc. Criticile pe care i le-am adus legate de tastatură şi butoanele de plastic sunt pur subiective. Alt utilizator poate nu va fi deranjat de feedback-ul slab al tastelor. După mine, panoul de butoane de sub ecran ar fi putut lipsi cu desăvârşire. Autonomia nu o mai trec la capitolul dezamăgiri, m-am obişnuit cu terminale cu ecran mare şi Windows Mobile care să nu reziste nici două zile fără să fie băgate la încărcat.
Una peste alta, XPERIA X1 este un dispozitiv de referinţă pentru producătorul japonezo-suedez. Utilizatorii pretenţioşi şi cei de business îl vor studia amănunţit. Însă mă îndoiesc că va ajunge unul dintre cele mai vândute telefoane Sony Ericsson.
Plusuri:
[+] construcţie solidă
[+] bază (partea cu tastatura) arcuită
[+] ecran mare, cu rezoluţie mare
[+] tastatură QWERTY
[+] controller optic
[+] interfaţa cu Panel-uri arată bine şi este practică
[+] suport HSDPA 7.2 Mbps, Wi-Fi
[+] GPS
[+] conector miniUSB
[+] Opera Mobile preinstalat
Minusuri:
[-] butoane de plastic incomode
[-] feedback slab la apăsare al tastaturii
În
afară de iPhone
3G care la noi nu are parte de aceeaşi primire triumfală ca
peste Ocean, două telefoane au atras atenţia în mod special dintre
toate cele anunţate pe parcursul acestui an:
Nokia 5800 XpressMusic şi
Sony Ericsson XPERIA X1. Acesta din urmă, după
un drum anevoios, se apropie cu paşi repezi de intrarea pe piaţă.
Înainte însă de aceasta, XPERIA X1 a făcut şi un scurt popas în
redacţia go4it.ro unde a fost testat.
S-a zvonit de nenumărate ori că va fi amânat. Ba chiar s-a spus
că a dat atâtea bătăi de cap celor de la Sony Ericsson încât
aceştia s-au jurat că nu vor mai avea de-a face cu un terminal cu
Windows Mobile. Cu toate acestea, primul telefon Sony
Ericsson cu sistem operare Windows Mobile este în sfârşit
gata.
De fapt, construcţia terminalului propriu-zis a căzut în
sarcina celor de la HTC care au executat comanda dată de
clientul Sony Ericsson. Aceştia din urmă au spus cum vor să arate
telefonul, iar cei de la HTC nu au făcut decât să se conformeze.
Terminalului i-au fost adăugate una bucată sistem de operare
Windows Mobile şi una bucată interfaţă grafică pentru homepage. Aşa
a rezultat XPERIA.
Solid, greu, serios
Chiar dacă l-am văzut în nenumărate filme şi fotografii până
acum, niciuna dintre acestea nu poate egala impresia lăsată de
XPERIA la prima vedere. Este impresionant. Să nu
fiu înţeles greşit, are destule aspecte care nu-mi plac şi de care
voi aminti în cele urmează. Însă, XPERIA reuşeşte să lase o
impresie puternică, de PDA Phone serios, atotştiutor şi
mai ales solid, chiar foarte solid.
XPERIA este un slider orizontal. Tastatura iese la iveală atunci
când întorci telefonul 90 de grade în sensul invers acelor de ceas
şi împingi în sus partea superioară a terminalului. În afară de
panoul de butoane de sub ecran, spatele părţii superioare şi zona
camerei foto care sunt de plastic, în rest, XPERIA este
acoperit în metal.
Ecran şi tastatură
Ecranul este suficient de mare, la cei 3 inch pe care îi măsoară
(800 x 480 pixeli rezoluţie). Din cauza asta este
o adevărată sugativă de amprente, fiind vorba de un
touchscreen. Şi calitatea imaginii este una foarte
bună. Nu-mi place însă faptul că, uneori, comenzile nu sunt luate
din prima. Indiferent că îl apeşi cu degetul sau foloseşti
stylus-ul, sunt cazuri în care trebuie să atingi ecranul de mai
multe ori, mai apăsat, pentru a da o anumită comandă prin
intermediul touchscreen-ului.
XPERIA nu are un accelerometru care să ducă la rotirea imaginii
de pe ecran în funcţie de înclinarea dispozitivului. Ecranul îşi
schimbă orientarea doar în funcţie de tastatură. În mod normal
ecranul afişează imaginea în mod „portrait”, doar când
deschizi telefonul pentru a folosi tastatura trece automat în mod
„landscape”.
Ca orice slider, XPERIA este compus din două părţi sau zone:
partea superioară, cea cu ecranul şi partea inferioară, cea cu
tastatura. Interesant este că zona inferioară este puţin
arcuită, astfel încât, când deschizi dispozitivul pentru a
folosi tastatura, ecranul este înclinat. E o
alegere interesantă şi în acelaşi timp utilă făcută de producător.
Înclinarea ecranului îl face şi mai vizibil în acelaşi timp.
Tastatura QWERTY mi-a lăsat sentimente amestecate în timpul
folosirii. Deşi în general am reuşit să scriu
repede cu ea, pot să spun că era loc şi de mai bine. Nu
mi-a plăcut feedback-ul dubios pe care îl dau
tastele la apăsare. Uneori lasă impresia că trebuie să apeşi mai
tare pentru a scrie, în timp ce alteori, din aceeaşi cauză, nu eşti
sigur dacă apăsarea a fost suficientă sau mai trebuie să apeşi
odată pentru tastarea unei anumite litere. Deşi sunt micuţe,
tastele mi s-au părut totuşi uşor de folosit. Cu 3 excepţii, toate
tastele au aceeaşi dimensiune. Singurele care se abat de la regulă
sunt spacebar-ul, tab-ul şi Enter-ul.
Bunoane de plastic şi joystick optic
Butoanele de sub ecran, cele care ar trebui să
constituie o alternativă la utilizarea touchscreen-ului le trec la
capitolul dezamăgiri. Nu-mi plac deloc. Sunt mici,
incomode, au o formă
triunghiulară lipsită de ergonomie. În total sunt 6
butoane. 2 pentru convorbiri şi 2 pentru comanda OK, respectiv
Panels (voi reveni la acestea pe larg). Toate 4 sunt triunghiulare,
din plastic şi destul de dificil de folosit.
Însă aceste butoane nu sunt nimic în comparaţie cu cele două
aşa-numte softkeys (pentru comenzile de pe ecran). Acestea constau
în două bare metalice, foarte subţiri. Nu sunt
neapărat incomode. Mai degrabă mi se pare că nu se potrivesc în
peisaj. Şi după cum funcţionează acum, îmi lasă impresia că după
câteva luni de utilizare se vor deteriora destul de mult.
În schimb, mi-a plăcut foarte mult controller-ul. Plasat în
centrul celor 6 butoane de sub ecran, acesta este un fel de
joystick optic. Marginile sale pot fi apăsate
pentru a naviga dreapta- stânga, sus-jos, însă nu este neapărat
necesar. Poţi plimba degetul pe suprafaţa micului controller pentru
navigare. Acesta funcţionează foarte bine, nu trece prea repede de
la o funcţie la alta şi nici nu cade în cealaltă extremă, de a se
mişca greoi. În plus, există opţiuni în cadrul sistemului de
operare prin care îi poţi configura
sensibilitatea. Oricum setările implicite mi se par foarte
bune, nu am avut nevoie să-i modific sensibilitatea.