Anul 2013 se apropie de final şi a venit vremea retrospectivelor şi a selectării celor mai bune produse ale anului. Printre cele mai interesante repere ale acestui an se numără performanţa accelerată a platformei Android, care a atins 82 de procente din vânzările totale de smartphone-uri, poziţionarea pe locul trei în topul vânzărilor a platformei Windows Phone şi declinul telefoanelor mobile obişnuite, care au fost depăşite pentru prima oară de către smartphone-uri. Conform Gartner, în acest an ar urma să se vândă circa un miliard de telefoane inteligente, o creştere de circa 45 de procente faţă de nivelul anului anterior.
Cel mai important eveniment al acestui an a fost achiziţia diviziei de telefonie mobilă din cadrul Nokia de către Microsoft, finlandezii renunţând după 30 de ani la propriile laboratoare şi echipe de cercetare, dezvoltare şi producţie, nefiind clar când, cum şi dacă se vor mai întoarce în domeniul telefoniei mobile. Dincolo de această afacere, 2013 a adus multe schimbări interesante în evoluţia producătorilor de telefoane mobile. Astfel, LG şi Sony au continuat pe o pantă ascendentă care s-a fructificat în terminale din ce în ce mai atractive, Samsung şi-a păstrat dominaţia globală asupra pieţei smartphone şi a ecosistemului Android, iar Apple, deşi cu vânzări în creştere, nu mai face faţă şi cedează cotă de piaţă. De partea cealaltă, HTC s-a adâncit în probleme, a pierdut oameni-cheie şi a înregistrat primul trimestru cu pierderi din istoria sa, în timp ce BlackBerry nu a reuşit să convingă cu noul sistem de operare, a pierdut cotă de piaţă şi pluteşte încă într-o incertitudine presărată cu lupte interne şi declaraţii contradictorii.
Nu trebuie să ne oprim doar la producătorii consacraţi şi să uităm de rivalii din China. Alcatel/TCL, ZTE, Lenovo sau Huawei sunt nume deja cunoscute, însă aceştia s-au axat mai mult pe calitate în acest an, ultimele două companii deschizând de altfel şi centre de dezvoltare în Europa pentru a produce modele mai apropiate de gusturile occidentale. După ei vin lupii tineri precum OPPO, Xiaomi, Gionee sau Meizu, care au dezvăluit că au ambiţii globale. Iar dacă nu aveţi încă încredere în ei, nu trebuie să uităm că nici liderul Samsung nu avea aproape nimic de zis pe piaţa smartphone în urmă cu numai patru ani.
Din punct de vedere tehnologic, 2013 s-a făcut remarcat prin câteva tendinţe clare. Mai întâi de toate, producătorii s-au axat pe procesoare cât mai puternice si ecrane cât mai mari, adesea în detrimentul autonomiei, iar această goană după megahertzi, inchi sau număr de nuclee nu pare că se va opri nici în 2014. Din fericire, goana sterilă după numărul de megapixeli ai senzorului foto pare să fi luat o pauză, producătorii încercând diverse alte abordări pentru a spori calitatea foto: PureView în cazul Nokia, Ultrapixelii de la HTC, senzorul de cameră foto compactă de la Sony sau stabilizarea optica de la LG. În final, rezoluţia Full HD a devenit standard pe terminalele de vârf, gama medie beneficiază din plin de modele HD iar accentul mai mare pus pe panouri SLCD sau IPS de bună calitate a fost vizibil.
Înainte de a purcede către topul anului, trebuie subliniat că acest clasament nu este unul făcut doar pe criterii de performanţă sau calitate, ci a luat în seamă şi avantajele software sau hardware, preţul, aspectele deosebite, popularitatea şi modul în care noile produse au evoluat faţă de generaţia anterioară, sau, pe scurt, un top al produselor care s-au făcut remarcate şi au avut ceva de spus.
Optimus G a ajuns pe piaţă în ultima parte a lui 2012, însă multe regiuni, printre care şi Europa, s-au bucurat de acesta abia odată cu debutul primăverii acestui an. Dacă fratele mai mare al lui Nexus 4 a ratat şansa de a deveni unul dintre cele mai bune telefoane high-end din 2012, acesta a devenit în schimb un mid-range excelent pentru 2013, mai ales că preţul de comercializare a scăzut simţitor în lunile care au urmat.
Bazat pe un cip Qualcomm APQ8064, care încă este un produs puternic, Optimus G oferă un ecran IPS foarte bun cu diagonală de 4,7” şi rezoluţie HD, o carcasă interesantă cu deja celebrul spate acoperit cu sticlă, o autonomie peste medie şi un software bogat în opţiuni. Cu un preţ care a ajuns între timp la circa 1400 de lei, Optimus G a fost şi a rămas încă una dintre cele mai interesante opţiuni mid-range ale acestui an.
Probabil că cititorii se vor întreba ce caută un pitic între giganţii acestui top, însă Lumia 520 este unul dintre eroii acestui an. Platforma Windows Phone a cunoscut în acest an o creştere vizibilă, chiar dacă locul trei ocupat în topul vânzărilor este poziţionat la mare distanţă de Android şi iOS, 90 de procente din telefoanele Windows Phone vândute au purtat sigla Nokia, iar micul şi ieftinul Lumia 520 a fost cel mai bine vândut dintre acestea.
Acest lucru nu trebuie să ne mire, pentru că Lumia 520 este cea mai bună dovadă că se pot fabrica smartphone-uri ieftine şi bune atunci când producătorul chiar îşi dă interesul. Oferit la un preţ de circa 600 de lei, Lumia 520 este un smartphone mic şi colorat care oferă o carcasă bine clădită, o autonomie bună, un ecran IPS mai mult decât mulţumitor şi un sistem de operare care funcţionează excelent chiar şi pe hardware-ul modest folosit de Nokia. Pentru cei care nu doresc sau nu îşi permit un smartphone scump, Lumia 520 este o opţiune imbatabilă.
Sony a debutat cu dreptul în acest an cu Xperia Z, însă rivalii de la HTC şi Samsung i-au furat momentul de glorie prin lansarea unor modele cu performanţe şi ecrane superioare. Preluând ce a fost mai bun de la modelul Xperia Z, cum ar fi carcasa rezistentă la praf şi umiditate sau designul OmniBalance, Sony a venit cu o replică menită să recupereze diferenţele: Xperia Z1.
Xperia Z1 foloseşte puternicul cip Qualcomm Snapdragon 800 şi oferă un ecran de 5” Full HD cu un panou îmbunătăţit Triluminos, o carcasa elegantă şi solidă care este ranforsată cu aluminiu şi o certificare IP58 pentru protecţia la praf şi apă, atribute care-l fac cel mai interesat telefon Sony lansat în acest an. Păcat însă că prestaţia senzorului de 20 MP şi a obiectivului din seria G nu se ridică la înălţimea promisiunilor iar greutatea este cam mare pentru gusturile unora.
Scump şi cu o platformă hardware care s-ar califica doar în gama mid-range, Lumia 1020 este însă un terminal care oferă ceea ce nimeni altcineva nu a putut oferi până acum. Telefonul are în mod clar şi alte avantaje, cum ar fi celebra carcasă monobloc din policarbonat sau ecranul AMOLED bun, însă unicitatea lui este dată de camera foto.
Născut din fuziunea celor două tehnologii PureView anterioare, adică PureView Pro (Phase 1) de pe modelul 808 şi PureView+ (Phase 2) de pe modelele Lumia 920 sau 925, telefonul Nokia oferă un senzor excelent cu o rezoluţie masivă de 41 MP, o tehnologie de oversampling care permite obţinerea unor imagini de 5 MP cu o calitate deosebită şi un obiectiv bun care include şi stabilizare optică. Dacă nu vă interesează în mod deosebit captura foto, orice alt telefon din acest top are un raport preţ/performanţă mai bun, însă dacă vă doriţi cea mai bună cameră foto implementată vreodată într-un telefon mobil, atunci nu mai există loc de discuţii.
Copilul teribil şi răsfăţatul industriei telecom, terminalul iPhone a primit o actualizare care a adus câteva noutăţi, cum ar fi senzorul biometric capacitiv pentru amprente şi un procesor cu o arhitectură pe 64 de biţi. Prima noutate este utilă, chiar dacă nu este o facilitate după care merită să plângeţi în caz că nu o aveţi, iar aportul arhitecturii pe 64 de biţi este în acest moment neimportant, deschizând însă o poartă către viitor. Dincolo de aceste aspecte, iPhone este însă un telefon cu o evoluţie extrem de lentă care face faţă tot mai greu asaltului rivalilor Android.
iPhone 5S este încă un telefon atractiv, acesta oferind o platformă hardware foarte puternică, o cameră foto bună, un ecran IPS cu acurateţe coloristică ridicată şi o redare audio excelentă, acesta fiind totodată cel mai mic smartphone high-end disponibil pe piaţă. Acolo însă unde iPhone face un pas, rivalii fac doi, fie că este vorba de diagonalele sau rezoluţiile ecranelor, capacităţile bateriei sau opţiunile software, iar produsul Apple îşi justifică tot mai greu faima şi preţul piperat.
La fel ca tabletele Nexus, telefonul Nexus 5 nu mai are nevoie de nici o prezentare. Un terminal de referinţă Google, acesta este apreciat pentru ca oferă acces la o versiune nemodificată a platformei Android şi actualizări rapide la cele mai noi schimbări din codul Google, la care se adaugă şi bonificaţia performanţelor software foarte bune.
O schimbare vizibilă faţă de modelul anterior, Nexus 5 oferă o carcasa rugoasă subţire şi uşoară, un ecran bun şi o platformă hardware foarte puternică, atribute care-l fac extrem de atractiv. Deoarece acesta este un terminal construit pentru a atinge un preţ de comercializare cât mai mic, Nexus 5 suferă şi de unele neajunsuri, cum ar fi calitatea neimpresionantă a camerei foto, difuzorul anemic şi o autonomie doar parţial mulţumitoare. Pentru publicul român, care nu are acces la magazinul hardware Play Store, problema reală este preţul sesizabil mai ridicat, iar Nexus 5 se apropie prea mult de preţurile unor modele precum LG G2, Galaxy S 4 sau HTC One.
Acum un an, vârful gamei populare Galaxy S de la Samsung a ajuns în fruntea clasamentului celor mai bune telefoane, însă noul Galaxy S 4 nu a reuşit să ne convingă tot atât de mult pe cât a făcut-o predecesorul său. Nu trebuie să se înţeleagă că Galaxy S 4 nu ar fi un telefon excelent, pentru că a fost şi încă este, însă compania Samsung pare să fie afectată de aceeaşi boală de care suferă de ceva vreme şi Apple: autosuficienţa şi complacerea în succesul şi profitul actual.
Bazat pe un cip Snapdragon 600, care nu mai este un vârf de gamă dar are încă o performanţă ridicată, Galaxy S 4 oferă un ecran AMOLED excelent, o cameră foto bună, autonomie mulţumitoare, redare audio de bună calitate şi o multitudine de facilităţi software proprietare. Samsung dezamăgeşte însă deoarece insistă să folosească un design care nu doar că n-a fost vreo minunăţie de la bun început, dar a şi fost repetat iar şi iar de-a lungul unui an întreg pe mai bine de o duzină de telefoane. În plus, interfaţa TouchWiz a devenit prea voluminoasă şi prea greoaie, aceasta părând uneori mai degrabă un dezavantaj decât un avantaj.
Acum un an şi jumătate, LG se aflat într-o con de umbră iar rezultatele financiare ale diviziei de terminale mobile nu prevesteau nimic bun. Parteneriatul cu Google pentru Nexus 4 a fost însă o gură de oxigen care i-a permis companiei să-şi revină şi să se pună pe treabă, G2 fiind doar capătul temporar al unui drum ascendent care ne-a oferit şi alte modele bune precum Optimus G sau G Pro.
Ceea ce impresionează cu adevărat în cazul acestui telefon este designul, aşezarea exotică a butoanelor permiţând realizarea unei carcase simple cu forme fluide şi elegante care-i conferă o ergonomie superbă. Calităţile nu se opresc însă la suprafaţă, G2 oferind un ecran excelent, o platformă hardware de top, o autonomie impresionantă şi un software complex şi bine optimizat. Camera foto este doar mulţumitoare iar sistemul Rear Key s-ar putea să nu satisfacă orice utilizator, însă G2 rămâne oricum un telefon excelent care este oferit, în plus, şi la un preţ bun pentru clasa high-end.
Dacă ar trebui să construim un telefon care să pună în valoarea cele mai bune facilităţi sau flexibilitatea platformei Android, probabil că am sfârşi prin a construi ceva foarte apropiat de Galaxy Note 3. În mod tradiţional cel mai puternic telefon Samsung al anului, cea mai recentă creaţie a sud-coreenilor este o maşinărie impresionantă.
Bazat pe Snapdragon 800, cel mai puternic cip de la Qualcomm, Galaxy Note 3 plusează cu o cantitate impresionantă de memorie RAM, un ecran masiv de 5,7” care foloseşte cel mai bun panou AMOLED fabricat de Samsung până acum, o cameră foto foarte bună şi o baterie consistentă care îi asigură o autonomie respectabilă. Evident, nu trebuie să uităm de digitizorul Wacom dedicat, stiloul digital S-Pen şi software-ul care le pune în valoare, Galaxy Note 3 fiind ideal pentru cei care au nevoie de un instrument pentru adnotări PDF, schiţe sau scris de mână. Îmbucurător este şi faptul că Samsung a conceput o carcasă cu un design actualizat care, chiar dacă nu se remarcă prin calitatea deosebită a materialelor, măcar denotă un efort de voinţă şi o intenţie de schimbare.
Nu trebuie să fii cel mai puternic, cel mai mare sau cel mai promovat pe canalele publicitare pentru a deveni o vedetă, iar HTC One confirmă zicala conform căreia uneori întregul este mai valoros decât suma componentelor. Lansat în primăvara acestui an, One a deveni rapid un telefon îndrăgit despre care s-a discutat foarte mult pentru că adus o boare de aer proaspăt într-o industrie care nu este întotdeauna un etalon de dinamică şi imaginaţie.
Avantajul incontestabil şi imediat vizibil al terminalului HTC în faţa concurenţilor săi este designul. Fabricat din aluminiu, plastic şi ceramică, HTC One nu este însă doar arătos, dar oferă şi o formă bine gândită care-i conferă o ergonomie excelentă. Dacă mai adăugăm în această ecuaţie şi un ecran SLCD superb, un sistem audio stereo puternic, o platformă hardware bună şi o interfaţă software care a trecut printr-o cură vizibilă de slăbire şi a devenit foarte fluidă, obţinem telefonul care a reuşit să se facă cel mai bine remarcat în acest an. Ca orice produs, acesta are şi ceva lacune, bateria modestă şi camera foto fiind nişte decizii discutabile, însă aceste dezavantaje sunt prea mici pentru a-l putea văduvi de aprecierea noastră.