Xiaomi Mi 10T Pro de anul trecut a fost unul dintre cele mai bune „flagship”-uri de buget ale momentului, fiind întrecut poate doar de Samsung Galaxy S20 FE, care făcea mai puține compromisuri, într-un pachet mai compact. Astfel, așteptările pentru Xiaomi 11T Pro de anul acesta erau mari, mai ales după anunțul oficial în care au fost prezentate niște specificații de top pentru un smartphone relativ ieftin. Acum, Xiaomi 11T Pro a ajuns și în România și putem să vedem dacă într-adevăr a meritat sau nu așteptarea.
Dacă a existat o critică importantă pentru modelul Xiaomi Mi 10T Pro, aceasta a fost că telefonul era foarte mare și foarte greu. Nu că Xiaomi 11T Pro ar fi un telefon compact, însă este mult mai „utilizabil” în noul format, care reușește să scadă câțiva milimetri în grosime și câteva zeci de grame serioase. Astfel, Xiaomi 11T Pro este încă de la primul contact un telefon mult mai plăcut în utilizare.
Ce nu a fost rezolvat însă pe nouă model este spatele lucios. Telefoanele premium din ultimii ani (și nu numai) au început să adopte sticla cu textură mată, însă Xiaomi încă livrează și modele cu spate lucios. 11T Pro este un adevărat magnet de amprente, iar o husă va fi absolut necesară pentru a-l proteja de acestea, dar și de eventuale șocuri.
Pentru început, Xiaomi oferă o husă transparentă din silicon în pachet, dar sugestia mea ar fi să căutați una mai „serioasă”, dacă știți că aveți tendința de a scăpa telefonului pe jos. Ecranul vine de asemenea protejat din fabrică cu o folie de plastic, iar în pachet pot fi găsite de asemenea un cablu de încărcare și un adaptor de încărcare rapidă la 120W, primul de acest gen pe care l-am văzut până acum pe un telefon.
Probabil elementul care a scăzut cel mai mult în dimensiuni de la o generație la alta este modulul de cameră, care folosește tot un senzor principal de 108 megapixeli. De asemenea, am apreciat foarte mult faptul că Xiaomi a păstrat forma plată a ecranului și nu a mers în direcția marginilor curbate. Acesta este un trend care începe să se termine în domeniul telefoanelor, spre bucuria celor care preferă confortul în utilizare peste un design care arată bine doar în poze.
Un upgrade important pe Xiaomi 11T Pro este ecranul, care acum adoptă un panel OLED la 120 Hz. Sigur, LCD-ul de anul trecut era ceva mai rapid, la 144 Hz, însă noul ecran este puțin mai capabil. Pe lângă avantajele OLED, precum negru absolut și contrast infinit, avem și compatibilitate cu formatul Dolby Vision, cea mai avansată formă de HDR de pe piață.
Ecranul este în continuare mare, iar orificiul central este foarte mic și deloc deranjant. Mi s-a părut însă ciudat faptul că Xiaomi nu a integrat un senzor de amprentă în ecran, fiind un model cu OLED. Compania chineză a preferat o soluție mai ieftină, prin integrarea senzorului în butonul Power. Nu pot decât să felicit inginerii pentru alegerea făcută, butonul fiind amplasat într-o poziție confortabilă, iar senzorul foarte rapid, sensibil mai bun decât cele care sunt de obicei integrate în ecran sau recunoașterea facială. Această „lecție” ar trebui probabil predată și altor producători (Samsung și Apple îmi vin rapid în minte).
Trebuie să recunosc că mă așteptam la ceva mai multă performanță brută din partea lui Xiaomi 11T Pro, mai ales că deja am testat multiple telefoane echipate cu Snapdragon 888 de-a lungul anului și deja știam la ce să mă aștept. Este posibil ca unitatea testată să fi fost o variantă prototip, cu mici probleme la nivel software sau hardware, însă scorurile de mai jos demonstrează o diferență de aproximativ 20% față de alte modele cu hardware similar.
Din fericire, în utilizare obișnuită, totul a funcționat perfect. Nu am sesizat încetiniri sau alte probleme la nivel software. Este posibil să lipsească ceva drivere de optimizare pentru activități foarte solicitante din software-ul nefinalizat. Realizând fotografii, rulând jocuri și folosind telefonul în mod normal, nu am sesizat probleme de niciun fel. Rezultatele testelor nu spun niciodată povestea completă, iar acest lucru este valabil și aici.
Autonomia smartphone-urilor de top nu mai este de mult o problemă. Cele două zile pe care le așteptăm acum de la un telefon de top sunt posibile și în cazul de față, cu mențiunea că ecranul rămâne setat la 120 Hz. Ce separă acest model de altele din piață este însă încărcarea extrem de rapidă. Poți avea o baterie complet încărcată de la 0 la 100% în mai puțin de 20 de minute, ceea ce justifică cumva faptul că nu există încărcare wireless. Practic, nu ai nevoie de așa ceva când în câteva minute poți încărca peste jumătate din baterie pe cablu.
Sigur, acest lucru aduce de la sine riscul degradării mai rapide a bateriei, însă Xiaomi spune că limitează nivelul de uzură prin monitorizarea inteligentă a temperaturii dispozitivului și variației puterii în funcție de aceasta. Rămâne de văzut dacă pe termen lung, încărcarea rapidă la 120W este cu mult mai dăunătoare bateriilor decât încărcarea rapidă la putere mai mică.
La capitolul software, Xiaomi continuă în direcția inspirației din iOS cu MIUI 12.5. Interfața implicită folosește un sistem fără app drawer, însă este curios faptul că Xiaomi a preferat să păstreze butoanele de navigație în locul gesturilor ca opțiune standard. Poți activa gesturile din setări, însă.â
Interfața rămâne însă similară cu cea din MIUI 12, adică folosește cele două meniuri din partea de sus. Un centru de control, similar Apple, cu scurtăturile rapide pentru Bluetooth sau WiFi, alături de un meniu de notificări separat. Măcar poți trece de la unul la celălalt cu un „slide” orizontal. Am apreciat însă faptul că poți accesa rapid meniurile prin slide oriunde în meniul principal în jos, fără să fie necesară atingerea părții de sus. Pe de altă parte, aș fi preferat să existe și o scurtătură rapidă pentru căutare pe telefon cu un gest similar.
O altă lecție pe care Xiaomi a învățat-o pe telefoanele sale ceva mai costisitoare este să nu includă bloatware excesiv. În afară de Netflix (care este necesar pentru certificarea telefonului pentru redare HD și HDR) apar doar Facebook, WPS Office, Amazon și AliExpress, care pot fi dezinstalate. Nu vedem alte reclame la jocuri sau alte servicii în meniurile telefonului. Xiaomi 11T Pro include, desigur, aplicațiile standard Xiaomi și pe cele de la Google.
În partea de sus, telefonul are branding harman/kardon, sistemul de sunet fiind acordat de faimoasa companie din domeniul audio. Xiaomi 11T Pro integrează difuzoare stereo (un difuzor obișnuit și difuzorul de apeluri, care este amplificat). Sunetul poate fi redat la un nivel foarte înalt, însă ascultarea de muzică la un volum foarte ridicat nu este foarte indicată. Asta pentru că difuzoarele telefonului nu au incinte destul de mari pentru a reda foarte bine frecvențele joase. În consecință, înaltele și mediile sunt predominante, iar la volum înalt, acestea pot deveni deranjante.
Asta nu înseamnă că sunetul redat este slab. De altfel, la volum maxim, telefonul nu distorsionează sunetul. La 70-80% sunetul este încă destul de puternic, dar și mult mai echilibrat. Fiind un telefon fără mufă jack, cel mai probabil, acesta va fi folosit alături de o pereche de căști true wireless. Xiaomi nu livrează un adaptor de la USB-C la jack de 3,5mm în pachet.
Camera foto de pe Xiaomi 10T Pro a reușit să mă impresioneze anul trecut, iar noua cameră nu pare să fie cu mult îmbunătățită. Aceasta folosește un senzor similar, un Samsung la 108 megapixeli pentru lentila wide, alături de un senzor mai mic, de 8 megapixeli, pentru fotografii ultrawide. În cele din urmă, există și o lentilă macro cu senzor de 5 megapixeli.
Este însă foarte curios modul în care Xiaomi folosește cele trei lentile în fotografie. Senzorul principal de 108 megapixeli este folosit pentru fotografiile standard și cele cu zoom 2x, în timp ce ultrawide-ul beneficiază de o tranziție foarte lină între camere, compania reușind să le balanseze bine pe amândouă pentru a capta culori similare. Camera macro nu poate fi însă selectată independent, ci este activată automat atunci când este necesară.
Practic, atunci când te apropii de un subiect, fie că ești în modul 1x sau 2x, camera macro se activează automat. Xiaomi adaugă în acest mod și un blur în jurul subiectului, pentru a simula o profunzime de câmp de pe un aparat foto profesional, care de asemenea nu poate fi dezactivată. Rezultatele sunt mai bune decât în cazul telefoanelor care folosesc senzori macro de 2 megapixeli, însă utilizarea este în continuare una „situațională”. De asemenea, mi s-a părut că focalizarea se face de la o distanță mai mare decât pe alte modele cu camere macro.
Fotografiile cu camera principală sunt destul de bune pentru majoritatea utilizatorilor, oferind cadre luminoase, cu plajă dinamică bună, fără diferențe mari între umbre și zone foarte puternic luminate. Telefonul are un mod HDR care se activează automat, dar și un mod AI care poate detecta diverse scene pentru a îmbunătăți cadrele în postprocesare. Rezultatele au fost în principal bune în toate condițiile pe această cameră. Culorile sunt puțin cam saturate, însă asta se pare că preferă majoritatea utilizatorilor, chiar dacă nu reflectă obligatoriu realitatea.
Ba chiar și camera ultrawide pare să fie decentă pentru una de rezoluție mică, culorile „potrivite” cu cele ale camerei principale fiind binevenite. Mulți alți producători par să ignore acest aspect.
Pe timp de noapte însă, camera ultra wide este în continuare destul de întunecată, chiar și cu modul nocturn activat. Camera principală, atunci când este folosită în modul „foto” standard, fără mod nocturn activat, uneori captează cadre bune, însă de cele mai multe ori, acestea sunt „tremurate”. Aici se vede lipsa stabilizării optice. De altfel, modul nocturn nu este activat automat tot timpul automat, așa că este necesar uneori să îl activezi singur din meniul „mai multe”. Din fericire, acesta poate fi adăugat manual în meniul de jos al aplicației. Un alt aspect care m-a deranjat în câteva dintre fotografii este optica pentru lentila camerei principale, care este foarte sensibilă la reflexii. În anumite unghiuri, lumina ambientală poate fi reflectată într-un mod deranjant.
Xiaomi a vorbit mult despre tot felul de funcții video pentru acest telefon și, într-adevăr, filmările sunt decente, însă nu pot fi comparate cu ceea ce avem în segmentul premium de la Apple, Samsung sau Huawei, sau chiar Xiaomi, cu modele precum Mi 11 sau Mi 11 Ultra. Lipsa stabilizării optice este foarte gravă pentru filmare. Funcțiile creative ale camerei sunt însă interesante, dar majoritatea le vor folosi probabil o dată sau de două ori și apoi vor uita de ele.
Xiaomi 11T Pro este un adevărat succes pentru companie, dacă scopul era să îmbunătățească modelul 10T Pro de anul trecut în cât mai multe aspecte. Ecranul este puțin mai lent, dar este semnificativ mai bun, făcând trecerea la OLED și la compatibilitate cu Dolby Vision, în timp ce camera foto este parcă un pic mai bine închegată. Autonomia este un alt punct forte al acestui model, însă încărcarea foarte rapidă este chiar mai importantă. Probabil că și alte modele Xiaomi de top vor adopta această tehnologie în viitorul apropiat.
Dacă ești în căutarea unui telefon cu performanță de top, ecran bun și autonomie bună, care are și o cameră peste medie, Xiaomi 11T Pro pare să fie modelul pe care probabil îl cauți. Ia în calcul însă faptul că nu include certificare pentru rezistență la apă și praf, nu are încărcare wireless și nu are un jack de căști (și nici adaptor în cutie). În rest, acest smartphone va oferi o experiență de utilizare la fel ca oricare alt flagship de pe piață.