Proiectele necunoscute ale lui Henri Coandă – desalinizarea apei

Autor: George Adrian Olteanu 17.09.2010
Proiectele necunoscute ale lui Henri Coandă – desalinizarea apei

Deşi planeta noastră este acoperită de ape în proporţie de peste
70%, apa potabilă se găseşte în doar 2,5% din
total şi reprezintă astfel o problemă de interes
major
. Nu întâmplător, există o corelaţie între puterea
economică a unei ţări şi accesul populaţiei la apă curentă: cele
mai sărace state sunt şi cele în care cererea de apă potabilă
depăşeşte cantitatea disponibilă. Iar previziunile sunt tot mai
sumbre: se estimează că, în 2030, cererea de apă la nivel
global va depăşi cu 50% cantitatea disponibilă
. În această
situaţie, se investeşte din ce în ce mai mult în fabrici de
desalinizare
. Henri Coandă a fost unul
dintre pionierii din domeniu, cu un proiect care a şocat la vremea
lui.

Pe 10 ianuarie 1954, în revista franceză Radar scria cum că
Henri Coandă va bulversa economia regiunilor deşertice„,
după ce savantul român a demonstrat desalinizarea apei
marine
, transformând-o în apă potabilă cu ajutorul unui
sistem complex alimentat cu energie solară.


Sistemul conceput de Henri Coandă se întindea pe o suprafaţă de
opt metri pătraţi şi putea genera aproximativ 1600 de litri
în 12 or
e. Marele avantaj era dat însă de
flexibilitatea sistemului. În imagine este prezentat un
ansamblu de peste 30 de astfel de sisteme
care ar fi putut
produce 48.000 de litri în 12 ore! Dacă se dorea, sistemul se putea
extinde chiar şi mai mult, în funcţie de necesarul de apă
dorit.

Desalinizarea se făcea prin vaporizare, într-o
incintă specială. Aerul încins la o temperatură de aproximativ 500
de grade Celsius era introdus într-o cameră de vaporizare, peste
apa de mare. Aceasta era pulverizată, iar vaporii rezultaţi urmau a
fi colectaţi într-un condensator imens. Până să fie îmbuteliată,
apa mai trecea printr-un procedeu de purificare
pentru a fi şi curată din punct de vedere microbiologic.

Energia necesară funcţionării dispozitivului era asigurată de un
sistem inteligent de panouri solare, care se
orienta automat după soare, pentru a capta cât mai multă
energie.


Acest proiect, revoluţionar la vremea lui, nu a fost pus
în practică
– nu pentru că ar fi fost ineficient, ci
pentru că au existat interese de ordin
economic
.

Astăzi, instalaţii pentru desalinizarea apei
există în mai multe state din Orientul Mijlociu, dar şi din Europa
şi Statele Unite. Specialiştii avertizează însă asupra efectelor
nocive produse mediului: distrugerea ecosistemelor
marine
şi emanarea gazelor cu efect de
seră
. În plus, sistemele actuale sunt imense consumatoare
de energie.

Poate că soluţia lui Coandă ar merita studiată şi pusă în
practică la standardele actuale. Deşi datează din 1954, este mai
modernă decât multe alte proiecte actuale: energia solară şi
modularitatea sistemului reprezintă două atuuri foarte
importante.

Proiect realizat în colaborare cu Asociaţia Henri
Coandă
. Află mai multe despre Henri Coandă
pe www.jet100.com
.

Asociatia Henri Coanda