În trend: Cloud Computing

04.09.2008
În trend: Cloud Computing
Ce este Cloud Computing; avantaje şi dezavantaje

Termenul Cloud Computing, un nou brand în lumea dezvoltatorilor de software, descrie cam cum va arăta lumea informatică în viitor. Este mai uşor de explicat, spre deosebire de termeni ca Web 3.0, pe care popoare întregi se chinuie să-l definească de doi ani încoace. În fapt, asocierea nu e întâmplătoare, Cloud Computing reprezintă una dintre componentele fundamentale ale Web 3.0 şi se explică cam aşa: tot ce inseamnă putere de calcul, spaţiu de stocare şi software va coexista la un momentdat exclusiv pe Internet, într-o reţea complexă şi imensă de servere care le va furniza utilizatorilor sub formă de servicii, accesibile pe nişte dispozitive banale de navigare web.

Revoluţia a început. Deja beneficiem de Cloud Computing în varii forme şi ne aflăm într-o perioadă de tranziţie. Tendinţa aduce cu sine o reîmpospătare economică în industria de IT, prin faptul că se va pune accent pe dezvoltarea de noi aplicaţii şi tehnologii pentru utilizare via Internet, de alte tipuri de computere optimizate în acest sens, pe upgradarea şi construirea de noi servere puternice care să facă faţă fluxului din ce în ce mai mare de date care circulă online. Pe net au apărut deja aplicaţii capabile să satisfacă cele mai perverse nevoi, prin simpla accesare a lor din browser, fără să le instalăm pe PC: editare foto şi video, desenare de scheme tehnice, traducerea dintr-o limbă în alta cu ajutorul unei voci sintetizate, editare office, jocuri video. Se numesc aplicaţii (sau servicii, după caz) web sau online. Unele sunt disponibile gratuit maselor, de pildă Google Apps ori Flickr. Altele, adresate în principiu companiilor, produc venituri consistente de ordinul sutelor de miilioane de dolari în bugetul furnizorilor.

Esenţa conceptului de CLOUD COMPUTING din punct de vedere hardware: puterea de procesare e mutată pe Internet, astfel încât serverele lor devin computerele noastre puternice, dar pe care nu le deţinem fizic, ci doar virtual, prin închirierea capacităţii lor de calcul, de stocare de date ş.a. Prin urmare, nu avem nevoie de un computer complex şi scump la îndemână ci de un dispozitiv simplist cu care să accesăm www-ul. Un dispozitiv ca acesta ar  fi compus dintr-un monitor, o tastatură, un minimum de hardware, iar ca unic soft instalat ar avea browserul web. Hard disk-ul ar lipsi. Ar fi – evident – insultător de ieftin.

O fi bine, o fi rău?

Avantajele majore ale Cloud Computing-ului? Indiferent de locaţie accesezi datele personale sau ale companiei – via internet – cu absolut orice device ce permite navigarea web (indiferent de performanţele sale hardware). În plus, se spune că aşa-numitul Total Cost of Ownership (TCO)  e extrem de atrăgător. Decât să-ţi creezi propria infrastructură IT (computere, eventual servere), decât să-ţi cumperi aplicaţiile desktop, închiriezi tot ce se poate, le accesezi de pe web. Nu investeşti sume imense din start pentru departamentul tău IT, le concentrezi pe activitatea companiei.

Personal, văd viitorul mai sumbru. Nu mi se pare normală  dependenţa totală serviciile altora pe software, acum când componenta IT este de-o importanţă majoră în multe firme. Vorbesc despre o potenţială limitare a flexibilităţii şi a posibilităţilor. În fapt, computerele personale au aparut pentru că se cerea o despărţire de corporaţiile ce deţineau infrastructuri cu zeci de computere (tot nişte „nori infomatici”) şi fără de care nu puteai face mare lucru, ci doar limitat la ce ţi se oferea. Pe asta s-a bazat Apple, când în urmă cu 30 de ani, lansa primele computere personale, în încercarea de a termina poziţia monopolistă a companiei IBM, supranumită „Big Brother”. În fine, sunt de-acord că, aparent, Cloud Computing presupune o diminuare a costurilor IT pentru clienţi, însă pe termen lung, doar pentru unii dintre ei.

Temerile, riscurile, nu-s chiar puţine. Poate se vor diminua pe fondul evoluţiei tehnologice.  Performanţele modelului Cloud Computing pot fi afectate de suprasolicitarea serverelor sau de limitarea lărgimii de bandă. Recent, serverele Amazon, ba chiar şi infrastructura gigantă a gigantului Google au dat semne de stres la deservirea unor servicii web pentru clienţi business. Serverul ce susţinea serviciul de tip Cloud Computing „Google App Engine” cedase pentru câteva ore, iar Google a pus vina pe o eroare apărută în baza de date a serverului.

Securitatea datelor: din moment ce Cloud Computing-ul presupune ca informaţiile clientului să fie vehiculate via internet pentru a putea beneficia de diverse servicii web, avem de-aface cu un pericol serios. Pe Internet aceste date sunt înzecit susceptibile, decât păstrate acasă/la birou pe medii de stocare proprii. Este posibilă coruperea iremediabilă a informaţiilor, unele sensibile, cauzată de “decesul” unor servere, ori mai grav a unui întreg data center. Şi dacă asta ţine mai mult de un scenariu SF, atunci să ne gândim la furtul/copierea/coruperea de date sensibile de către “mercenari online” plătiţi de alte companii ori de către angajaţi ai serviciilor secrete.

Măsurile de prevenire a deficienţelor la nivelul furnizorilor de servicii Cloud Computing ţin de criptarea datelor, interconectarea serverelor şi a reţelelor de servere pentru backup-uri periodice ale aceloraşi fişiere pe mai multe echipamente. Având în vedere că se întâmplă să îţi cadă uneori conexiunea când munceşti cu aplicaţii online, cercetătorii de la Google Labs au creat deja un plugin pentru browser, numit Gears, care permite continuarea activităţilor începute pe unele aplicaţii web ale Google şi offline.