Nu suntem urmăriţi doar pe internet. Iată alte moduri bizare în care oamenii sunt monitorizaţi în viaţa de zi cu zi

Scandalul prin care trece Facebook ne arată încă o dată la ce amploare s-a ajuns cu urmărirea utilizatorilor pe internet. Dacă citeşti despre acest lucru şi vezi exact ce date deţin marile companii despre tine, pur şi simpli te deprimi. Din păcate, nu doar Facebook şi Google ne urmăresc în mediul online. Date despre noi colectează guvernele, mii de agenţii de publicitate sau marketing, companii şi servicii precum Instagram, Microsoft, WhatsApp sau Spotify.

Ca o paranteză aici, trebuie precizat că unele informaţii sunt necesare pentru a ni se oferi pe internet servicii personalizate şi o securitate mai bună. De exemplu funcţia Find My Phone are nevoie de coordonatele geografice ale utilizatorilor pentru ca aceştia să îşi poată găsi telefonul în cazul în care le este furat sau în cazul în care îl pierd. Mai mult, un internet în care nu este colectată nicio informaţie este un loc nesigur, deoarece dezvoltatorii de soluţii de securitate informatică şi furnizorii de servicii au nevoie de date pentru a proteja mai bine utilizatorii.

În aceste condiţii ce e de făcut? Renunţăm la internet şi ne bucurăm de viaţa reală, unde avem parte de intimitate? Din păcate nici aici nu scăpăm de „Big Brother”. Vă prezentăm mai multe modalităţi prin care statele şi alte organizaţii colectează date despre cetăţeni.

China construieşte o bază de date masivă, cu feţele tuturor cetăţenilor, care va fi capabilă să recunoască pe oricine în trei secunde. Mai mult, poliţiştii de la căile ferate din China au început să fie înzestraţi cu ochelari inteligenţi. Aceştia dispun de tehnologie de recunoaştere facială. Poliţiştii spun că ochelarii îi ajută să prindă infractori şi suspecţi. Potrivit lor, până acum tehnologia a dus la prinderea a 7 infractori şi a descoperit 26 de persoane cu acte false.

Nu doar statele cu regimuri totalitare au astfel de baze de date. Poliţia din South Wales a făcut, pe 31 mai 2017, prima reţinere a unui suspect cu ajutorul unui sistem de recunoaştere facială. Soluţiile hardware şi software au fost furnizate de compania japoneză NEC. Astfel de sisteme, care scanează feţele, sunt montate pe dube precum cea din imaginea de mai jos.

Tehnologiile acestea sunt considerate de mulţi oameni invazive, deoarece încalcă dreptul la intimitate al cetăţenilor. Însă în Marea Britanie oamenii s-au obişnuit cu gândul că sunt filmaţi aproape peste tot. Aceasta este ţara cu cele mai multe camere de supraveghere publice din lume.

În SUA, o companie privată colectează plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor, iar clientul principal este organizaţia guvernamentală U.S. Immigration and Customs Enforcement (ICE). Potrivit unor surse, baza de date dezvoltată este capabilă să colecteze 100 de milioane de numere de înmatriculare pe lună, din surse diferite, precum: camerele de pe maşinile de poliţie, camere video publice sau montate pe vehicule speciale.

Există şi companii private care colectează informaţii despre clienţii serviciilor financiare, offline şi online. Acestea la vând băncilor, companiilor de asigurări, retailerilor sau operatorilor telecom. În iulie 2017 s-a descoperit că serverele unei astfel de companii, Equifax, au fost compromise, împreună cu datele a 143 de milioane de americani.

Totodată, mulţi retaileri au montate în magazine sisteme avansate, bazate pe camere, care pot număra clienţii care trec pragul acestora într-o zi sau afla zonele în care aceştia petrec cel mai mult timp. Mai mult, platformele pot furniza şi alte date, precum durata medie a unei vizite în magazin.

În multe ţări toate tranzacţiile cu cardurile de debit şi credit sunt monitorizate, iar informaţiile pot fi accesate în timp real de autorităţi. Totodată, companiile colectează date şi despre modurile în care clienţii folosesc cardurile de fidelitate şi cele cadou, de fiecare dată când acestea sunt folosite. 

Nu doar feţele noastre ajung în baze de date, ci şi vocile. În urmă cu câţiva ani o companie numită SpeechPro a dezvoltat o tehnologie capabilă să identifice o persoană după voce, din milioane de mostre. Tehnologia este folosită deja de autorităţile din Mexic. 

Revenind la SUA, Pentagonul a recunoscut faptul că a folosit drone ale armatei pentru a monitoriza civili, în misiuni „non-militare”. Potrivit unui reprezentant al organizaţiei, „zborurile au fost rare şi nu au încălcat legea”.