Confirmat fără emoţii pentru un nou mandat de preşedinte, Vladimir Putin ţinteşte înăsprirea controlului asupra comunicaţiilor în format electronic desfăşurate pe teritoriul Rusiei. În mod predictibil, planurile nu se potrivesc cu aspiraţiile occidentale privind garantarea dreptului la comunicaţii private, intermediate prin mijloace care nu se află sub controlul autorităţilor locale.
Cu peste 9.5 milioane de utilizatori doar în Rusia, Telegram este unul dintre puţinele servicii de mesagerie care permite comunicaţii relativ sigure între posesorii de smartphone, protejate în spatele unui algoritm de criptare a conexiunii. Urmând unei solicitări primite din partea Serviciului Federal de Informaţii (fost KGB), proprietarul Telegram este obligat să cedeze cheile de criptare în vederea folosirii acestora pentru interceptarea conversaţiilor purtate între suspecţi intraţi sub radarul autorităţilor.
Chiar dacă deznodământul era previzibil, proprietarii Telegram au făcut apel la Curtea Supremă de Justiţie, primind în schimb un refuz categoric şi o amendă pentru neconformarea imediată faţă de solicitările primite.
Împuternicite de noi legi justificate prin nevoia de a contracara activităţile grupărilor teroriste, autorităţile locale pot dispune în mod arbitrar interceptarea comunicaţiilor pentru orice rezident, administratorii Telegram având la dispoziţie 14 zile pentru conformare sau retragerea serviciului de mesagerie de pe teritoriul ţării.