Fraude pe internet (Partea I)

Autor: Adrian Pop 22.04.2008
Fraude pe internet (Partea I)
Fereste-te de SCAM, exemple graitoare

Ca să te fereşti de SCAM, iată câteva exemple grăitoare:

  • Primeşti un mail prin care eşti anunţat că ai câştigat mulţi bani. Sigur, tu nici n-ai participat la vreun concurs. Şi chiar dacă ai fi câştigat de undeva ceva, mesajul trebuia să ajungă în Inbox ca mail certificat digital. Riscul: furt de identitate. Ca să primeşti banii promişi ţi se cer informaţii personale detaliate pe baza cărora fraudatorul poate cumpara produse în numele şi pe buzunarul tău (îţi goleşte cardul).
  • Deznodământul acesta se poate întampla şi în cazul în care un "investitor" nigerian sau de prin Ghana îţi trimite un mail prin care îţi explică că dispune de o imensă sumă de bani, dar vrea s-o depoziteze în contul tău din motive de siguranţă (nu are încredere în băncile ori în sistemul politic din ţara lui). De ce ar apela la tine, tocmai la tine, când cu banii lui şi-ar permite fără probleme un avocat bun care să se ocupe de această problemă.
  • O variantă mai credibilă: "am dobândit o sumă serioasă pe căi ilegale şi nu-mi permit s-o rulez/depozitez pe căi oficiale". Păi chiar dacă – prin absurd vorbind – ar fi cum spune omul, cîtă înredere şi speranţă îţi pui în şmenari?
  • Insul pretinde că este un om de afaceri sau oficial guvernamental şi te invită să investeşti la sigur într-o afacere. Înfige-ţi creierii în cap! Companiile adevarate, agenţiile guvernamentale nu contactează necunoscuţi din alte ţări pentru asemenea propuneri.
  • Vrei bani, ştiu! Să cadă din cer! Şi chiar ai şanse sa ţii legatura cu cineva care-ţi promite milioane. În urma discuţiilor desfăşurate pe mail primeşti de la binefăcător un cec sau ordin de plată contrafacut. Dar că să primeşti milioanele, ca să se activeze transferul adică, ţi se cere ca înainte să-i trimiţi tu suma de bani necesară plăţii unor taxe de transfer bancar.

FakeChecks.org - sursa de informare despre scheme de SCAM

  • Şi acum o chestie absolut reală, discutată cu colegii la cafea, în lipsa altor subiecte. Schema se mulează perfect pe ideea de SCAM. Vorbeam despre miile (da, miile!) de fete şi băieţi din .ro care se prostituează via webcam, pe siturile dedicate. Parte dintre ei au frumosul obicei de a aduce bani în ţară, prostindu-i pe straini. Străinul intră pe un site de escorte de astea online, dă peste un românaş şi plăteşte cîţiva dolari că să vadă pe monitor cum se dezbracă şi îşi "agită" anumite componente ale trupului. Dacă strainului îi place prestaţia, iar cei doi se întalnesc tot mai des pe online, se înfiripă la un momentdat o dragoste (cum se poate naşte doar între persoane de 60 şi respectiv 18 ani). "Prestatorul" îi explică beneficiarului de servicii webcam că ar veni în ţara sa să se iubească pe viu, dar n-are bani. 600 – 1.000 USD i-ar ajunge pentru biletul de avion. Stimabilul fraier trimite prin poştă banii. Tânărul mioritic va explica după ce obţine suma că nu a primit-o, că de fapt serviciile poştale din România sunt de vină. Până ca victima să se prindă, vor mai trece săptămâni în care acesta va mai trimite bani care de fiecare dată nu vor ajunge la destinaţie – după cum îi va explica în continuare, cu tupeu, fraudatorul.

Rămâneţi pe frecvenţă. În a doua parte vom analiza celelalte metode tipice de fraudare pe net, furtul de identitate şi cele mai recente statistici privind fraudatorii, victimele acestora şi pierderile financiale datorate fenomenului.

SCAM si SPAM, cele mai cunoscute metode de fraudare pe net

Fără nerv ori pretenţie de a acoperi integral un subiect atât de complex (vreme de completări există), ideea acestui articol este să vă fac cunoscuţi cîţiva termeni specifici, câteva practici paguboase pentru voi şi profitabile pentru alţii derulate pe web.

De ce am pornit acest subiect? Deunăzi m-am lovit de o întrebare pusă cu multă seriozitate, şi aş adăuga naivitate, de un prieten despre cum ar trebui să abordeze corespondenţa cu o tipă din Africa – cică moştenitoare a milioane de USD de pe urma decesului părinţilor ei, ex-funcţionari de rang înalt – în urma primirii unui email nesolicitat de la aceasta. Urmează un schimb de mail-uri între el şi ea, avînd şi o tentă siropoasă. Ea îi explică problmema: nu are cum să intre în posesia banilor în mod direct, din motive politice. El, devenit dintr-o dată „my dear, my love, etc.” pentru ea şi totodată "singura ei alternativă" pentru recuperarea banilor. Îl roagă să contacteze banca X de nu-ştiu-unde pentru a scoate milioanele. Tocmai amicul meu, după doar trei mail-uri a şi cucerit inima şi încrederea acestei negrese potenţial bogătaşă. Curios, nu?

Îl atenţionez pe tovaraşul meu că e subiectul unui “SCAM” – termen cu spectru mai larg, des întâlnit cînd se discută despre fraudă în spaţiul virtual. Tipul nu e fieşte-cine: are studii superioare de informatică, iar computer cu acces la Internet deţine încă de pe vremea când nu vedeai aşa ceva decât la Internet Caffee-uri şi SRI.
Dacă până şi o asemenea persoană cade pradă unor practici standard de fraudare pe online, eu zic că merită să aprofundez într-o oarecare măsură tema, să semnalez importanţa acesteia. În prima parte a materialului afli ce este SCAM-ul şi cum să te fereşti de aşa ceva pe baza exemplelor.

frauda pe internet

SCAM şi SPAM

Despre SPAM ai cam auzit în ultima vreme. E la modă să se discute pe blogurile româneşti despre aşa ceva. Aşa că foarte pe scurt, termenul e definit ca trimiterea de mesaje (email-uri) nesolicitate către un mare număr de adrese e-mail, chestie care se face automat. Spam-ul are roluri diverse: promovarea de produse (de la pantofi pînă la site-uri noi) – de obicei prin reclamă falsă, vînzarea de produse de proastă calitate sau practic inexistente prezentate ca fiind de mărci populare – cumperi online, dar primeşti un ştift sau chiar nimic.

SCAM înseamnă a face pe cineva sa se increadă în tine şi bineînteles să tragi foloase de pe urma acestei practici. Mai precis a obţine bani prin inducerea în eroare, pe baza identităţilor false, fotografiilor false, documentelor false şi orice alte informaţii false ce pot contribui la bunul mers al faptei de prostire a necunoscătorilor (adrese, numere de telefon inexistente etc.). Persoanele specializate în aşa ceva lucrează uneori împreună cu altele pentru a fi mai convingători şi/sau pentru a-şi face mai uşor pierdute urmele din calea autorităţilor. Adică, scammer-ul te prosteşte să-i virezi o sumă într-un cont care aparţine de fapt prietenei sale. Ori se foloseşte de o fată pentru a te convinge să trimiţi bani pentru diverse cauze nobile, tocmai pentru că ţie îţi va fi greu să crezi că o fiinţă de sex opus poate să profite de pe urma ta. La fel se poate întâmpla şi invers. Ca o femeie să fie indusă în eroare de bărbaţi.

Noţiunile SCAM şi SPAM sunt concurente, se autocompletează. Dacă spam-ul pe net e o formă în general automatizată de inducere în eroare a internauţilor, scam-ul e o formă mai directă, un tet-a-tet virtual victima conversează direct cu fraudatorul şi prin urmare este mai sensibilă din punct de vedere psihologic la vorbe bine calculate. Deseori SCAM-ul este pus în practică în urma trimiterii de mesaje SPAM care trezesc interesul destinatarilor; alte căi importante de propagare ale scam-ului fiind site-urile de socializare, de licitaţii online şi serviciile de comunicare online (mesagerie instant). Spam-ul care reprezintă cam 90% din mail-urile ce circulă pe internet poate fi combătut în mare măsură prin metode software (filtrele anti-spam instalate pe serverele unor servicii serioase de email), însă SCAM-ul propriuzis trebuie să-l combaţi mai ales “hardware”, cu creierul tău. Cea mai bună apărare: nu te lăsa influenţat de cuvinte frumoase, de oferte de înavuţire instant venită din partea unor necunoscuţi, de formele unei fete cu chip inocent pe care o vezi pe webcam şi care-ţi declară iubire veşnică la două zile după ce ai cunoscut-o pe cine ştie ce site dubios.