Uniunea Europeană: legile europene de protecţie a datelor private vor fi obligatorii pentru companiile străine

La exact un an de la declanşarea scandalului interceptărilor datelor utilizatorilor de către agenţiile de securitate nord-americane, Uniunea Europeană a anunţat că intenţionează să impună legile de protecţie a datelor utilizatorilor tuturor companiile care desfăşoară activităţi pe teritoriul unional. Conform unui anunţ oficial publicat vineri, 6 iunie, companiile din afara spaţiului european care intenţionează să mai activeze pe teritoriul unional vor fi obligate să respecte legile europene pentru protecţia datelor.

Companii precum Facebook sau Google au avut conflicte cu Uniunea Europeană pe marginea acestui subiect sensibil şi înaintea de declanşarea scandalului PRISM, acestea terminându-se adeseori în faţa unei curţi de justiţie. Uniunea Europeană a demarat între timp o reformă amplă a cadrului legislativ necesar pentru protecţia mai bună a datelor private ale cetăţenilor uniunii şi a anunţat că intenţionează să impună prezentele sau viitoarele legi tuturor companiilor care activează pe piaţa unică europeană, indiferent dacă acestea sunt companii locale sau nu.

Conform acordului comun la care au ajuns membrii Consiliului Europei, companiile străine care activează pe teritoriul european vor trebui să fie atente şi la restricţiile care vor fi impuse în cazul transferurilor datelor private ale utilizatorilor. Pe lângă impunerea respectării legilor europene, companiile care deţin şi folosesc date cu caracter privat nu vor putea transfera aceste informaţii în exteriorul teritoriului unional decât în ţările pe care Uniunea Europeană le consideră sigure din punct de vedere legislativ. Acest aspect va fi unul dificil pentru companii precum Facebook sau Google, care au o prezenţă globală şi transferă cantităţi mari de date private fără a ţine cont de limitele geografice şi politice.

Un caz special este cel al relaţiei cu State Unite, în special după incidentul PRISM. Statele europene au mandatat membrii Consiliului European să negocieze un acord bilateral pentru schimbul liber de date între cele două pieţe încă din 2011, iar Uniunea Europeană a impus 13 clauze nenegociabile pentru ca acest acord să poată intra în vigoare. 12 dintre acestea au fost acceptate, însă cea de-a treisprezecea, care vizează accesul la datele private în cazurile care este ameninţată securitatea naţională, este încă subiect de dispute din cauza modului diferit în care autorităţile SUA şi UE definesc aceste situaţii. Acest punct este încă unul extrem de sensibil deoarece UE doreşte să definească în mod clar situaţiile excepţionale în care va fi permis accesul la datele personale în numele securităţii naţionale, în timp ce Statele Unite au o cu totul altă părere.

În acest moment, membrii Consiliului European nu au dezvăluit cum vor intenţiona să impună această decizie companiilor străine care nu au o personalitate juridică în Europa, însă detaliile vor ieşi la iveală pe parcurs.

Pachetul reformelor pentru protecţia datelor utilizatorului face parte dintr-o iniţiativă mai largă, care cuprinde reformarea întregii pieţe IT şi telecom şi omogenizarea acesteia într-o unică piaţă europeană. Conform declaraţiilor făcute vineri, iniţiativa Digital Single Market se îndreaptă în direcţia dorită cu paşi rapizi, iar autorităţile europene afirmă că promisiunea acestei unificări undeva în cursul anului viitor va fi respectată. Acest pachet amplu intenţionează să reglementeze o serie largă de schimbări, cum ar fi adoptarea unor sisteme comune de plată digitală, simplificarea distribuţiei bunurile sau serviciile digitale pentru a facilita disponibilitatea pe întregul teritoriului european, reducerea şi eliminarea tarifelor de roaming şi multe altele.