Vrei să câştigi un joc NFS Shift? Participă la concursul
organizat de Promotor.ro!
Astăzi a fost lansat oficial NFS Shift
în ţara noastră şi nu ne-am abţinut să nu-l jucăm câteva ore.
În continuare vă prezentăm primele impresii, urmând ca un review pe
larg să fie publicat săptămâna viitoare. După cum ştim,
simultatorul auto readuce în prim plan cursele pe circuit
închis, fiind în acest sens un urmaş direct al lui
NFS ProStreet. De asemenea, una din principalele sale
atracţii o reprezintă modul de joc de la bordul maşinii,
interioarele bolizilor din joc fiind modelate fidel, iar camera
fiind legată direct de inerţia şoferului. Realismul se doreşte însă
a fi calitatea de bază a lui NFS Shift şi primele impresii sunt
pozitive în acest sens.
Faţă de NFS ProStreet care ocupa mai bine de 7 GB de spaţiu pe HDD,
Shift se instalează în puţin peste 5 GB. Meniul este optimizat
pentru console, mouse-ul fiind aproape inutil, un lucru care nu
este rău deloc. Timpi de încărcare sunt însă mari. PC-ul pe care a
fost rulat jocul a fost dotat cu un procesor Intel Core 2 Duo
E6320, supratactat la 2,45 GHz, 4 GB de memorie RAM şi o placă
video ATI Radeon HD 3850 cu 512 MB de memorie. Deşi
componentele nu sunt neapărat de ultimă generaţie, sistemul este
destul de rapid, însă aceasta nu a influenţat timpii de încărcare
care au fost de aproximativ 60 de secunde pentru fiecare cursă.
Destul de mult, zicem noi.
Maşinile sunt
destul de multe şi fidel randate, însă afişarea lor suferă de
aceeaşi problemă legată de timpul de încărcare. Parcă nu era
necesar ca maşinile să fie la fel de bine afişate în meniu ca şi în
cursă. M-a deranjat timpul de încărcare de 10-15 secunde
pentru fiecare maşină în parte, ţinând cont că trecerea în
revistă a bolizilor se poate face foarte rapid. NFS Shift este
împărţit ca şi ProStreet în Tier-uri de curse şi maşini.
Upgrade-urile principale sunt şi ele pe niveluri. Maşina poate fi
personalizată extensiv, însă pentru cei care nu vor să-şi bată
capul cu aceasta, sunt oferite mai multe presetări custom pentru
fiecare bolid. Ele arată chiar bine.
Controlul maşinii din nou controversat. Aceleaşi
patru Driving Aids întâlnite la ProStreet se găsesc şi la Shift.
Cel mai realist înclude atât avarii vizuale, cât şi de performanţă
şi l-am evitat pentru început. L-am folosit pe cel cu avarii ale
caroseriei şi fără vreun ajutor la frânare sau la negocierea
curbelor. Maşinile cu tracţiune pe spate sunt în principiu cele mai
greu de controlat. Te aştepţi ca fundul să fugă, dar de multe ori
nu poţi să pleci de pe loc în linie dreaptă aşa cum trebuie. Felul
în care maşina se comportă în curbe ţine mult de activarea sau
dezactivarea ABS-ului, Traction Control-ului şi a Stability
Control. Cei care au mai jucat simulatoare
de curse din afara seriei NFS vor avea un avantaj.
Grafica este bună şi eventualele probleme sunt acoperite de
eternul blur, care poate fi însă dezactivat. Când este
folosit modul de condus din habitaclu, bordul devine neclar la
viteze mari. Înaintarea în joc se face relativ uşor cu maşina
potrivită, pentru promovarea de la un set de curse la altul şi de
la un tier la altul este oferit un sistem bazat pe stele. Acestea
pot fi obţinute din victorii şi comportamentul în joc. Astfel, din
6 stele posibile într-o cursă, trei pot fi câştigate fără ca să te
plasezi în primii trei. Banii pentru upgrade-uri sunt şi ei
destui, cel puţin pentru început. Preţurile maşinilor din
NFS Shift sunt relativ proporţionale cu cele din realitate, în
comparaţie cu cele din ProStreet.
Primele impresii lăsate de NFS Shift sunt bune.
Similarităţile cu ProStreet sunt multe, însă atât la plusuri, cât
şi la minusuri. Mai multe despre NFS Shift în review-ul pe larg ce
va fi publicat săptămâna viitoare.