Xbox One sau PlayStation 4. Care dintre console este mai performantă?

Cei de la AMD pot spune că au dat lovitura anul acesta, atât consolele Xbox One şi PlayStation 4, dar şi următoarea generaţie Wii U fiind bazate pe configuraţii care includ procesor şi placă video AMD. În timp ce consola Wii U se limitează la hardware de generaţie mai veche, noile console Xbox One şi PlayStation 4 scot la înaintare hardware de ultimă generaţie, dar cu diferenţe subtile în privinţa modului de implementare.

Raportul excelent performanţă/cost oferit de AMD a adus lumea consolelor într-o poziţie extrem de favorabilă pentru dezvoltatorii de jocuri, care se văd puşi în faţa unor configuraţii hardware foarte performante, ce împart multe similarităţi inclusiv cu sfera PC-urilor convenţionale, aspect care va uşura considerabil portarea jocurilor între diverse platforme.

Până la un punct, consolele Xbox One şi PlayStation 4 sunt foarte asemănătoare la nivel hardware, având la bază acelaşi procesor octo-core cu nuclee „Jaguar” x86-64 la 1.6GHz, respectiv placă video DirectX 11 bazată pe microarhitectura Graphics CoreNext.

Prezentat încă din luna februarie, procesorul aflat la inima console PS4 este o adevărată bijuterie inginerească, oferind în spaţiul unei singure pastile de siliciu un CPU octo-core la 1.6GHz şi GPU Radeon cu 1156 procesoare de stream, ambele conectate cu ajutorul unui bus de 256 biţi la o cantitate de 8GB memorie GDDR5, funcţionând la 5.5GHz. Spre deosebire de arhitectura unui PC desktop, consola PS4 nu dispune de memorie RAM şi memorie video partiţionate separat, cele două fiind substituite cu o arhitectură unificată în care componentele software şi texturile necesare pentru generarea mediului 3D împart aceleaşi resurse de memorie. Avantajele sunt că memoria de sistem cu o lăţime de bandă de 176GB/s este considerabil mai rapidă decât memoria RAM a unui PC obişnuit, mai simplu de gestionat pentru programatorii software, iar costurile de producţie sunt mai mici decât la o configuraţie cu memorie RAM şi video separată.

Xbox One dispune de acelaşi CPU octo-core a 1.6GHz, dar foloseşte un GPU Radeon cu numai 768 procesoare de stream. Magistrală cu 8GB memorie de sistem unificată este formată cu chip-uri DDR3-2133Mhz organizate în configuraţie quad-channel, pentru o lăţime de bandă teoretică de 68.3GB/s. Dacă la prima impresie magistrala de memorie folosită pentru consola Xbox One pare net inferioară celei alese pentru consola PlayStation 4, în realitate Microsoft are un as în mânecă ce promite să echilibreze situaţia. Acesta este o cantitate de 32MB memorie cache de tip SRAM (Static RAM), capabilă să funcţioneze la o viteză de 102 GB/s. Poate nu la fel de rapidă, dar cu latenţe incomparabil mai mici decât magistrala de memorie GDDR5 folosită de consola PS4, memoria cache este responsabilă cu optimizarea transferurilor de date între CPU/GPU şi memoria de sistem. Potrivit Microsoft, cu ajutorul memoriei tampon lăţimea de bandă efectivă pentru magistrala de memorie este ridicată la aproximativ 200 GB/s.

În privinţa software-ului folosit, diferenţele dintre cele două console devin cât se poate de clare. Sony a ales pentru consola PlayStation 4 un sistem de operare bazat pe arhitectura Unix, care oferă suport pentru accelerare 3D prin intermediul API-ului OpenGL 4.2.

În tabăra Microsoft, consola Xbox One foloseşte un sistem de operare pe 64 biţi, bazat pe un kernel Windows NT 6.x. Având o arhitectură software foarte apropiată platformei Windows PC şi facilităţi de accelerare 3D prin API DirectX 11, consola Xbox One prezintă un mediu ceva mai atractiv pentru dezvoltatorii software, mai ales dacă aceştia doresc să poată adapta jocuri pentru platforma PC la un cost redus.

Ţinând cont de particularităţile celor două console, putem spune că PlayStation 4 are un uşor avantaj la capitolul performanţe 3D şi viteza memoriei de sistem. Consola Xbox One oferă însă drept avantaj o platformă software care reduce costurile de producţie multiplatformă pentru dezvoltatorii de jocuri, fapt ce ar putea încuraja lansarea mai multor jocuri pentru aceasta. Deşi mai mic, nucleul grafic împarte o arhitectură similară celui folosit pentru consola PS4, iar handicapul de performanţă este suficient de mic pentru a fi mascat cu uşurinţă prin optimizări de ordin software. La final, alegerea unei console Xbox One sau PlayStation 4 va fi tranşată în funcţie de gusturi, respectiv oferta de jocuri disponibile la momentul achiziţiei.