De curând am fost nevoit să răspund mai multor persoane la
întrebările „ce este o tabletă?” şi „ce faci cu ea?”. Mă aşteptam
ca majoritatea persoanelor interesate de un astfel de dispozitiv să
cunoască măcar parţial răspunsul la aceste două întrebări. Am ajuns
la concluzia că puţini sunt cei care ştiu ce este o tabletă la ora
actuală şi sunt familiari cu funcţiile şi limitările ei. Acestea
fiind spuse, voi face în continuare o scurtă prezentare
generală a tabletelor şi le voi menţiona pe cele care sunt
disponibile pe piaţa locală sau care vor fi lansate în
curând.
Tableta – definiţie actuală
Termenul tabletă a fost şi este folosit cu referire la mai multe
dispozitive. Noi nu vom discuta aici despre tablete
grafice, acele dispozitive sensibile la atingere, construite de
Wacom şi de alţii pentru design şi desen. Nu vom vorbi nici despre
tablet PC-uri. Acestea sunt laptop-uri al căror ecran se
roteşte şi este sensibil la atingere.
La ora actuală, când este folosit termenul
tabletă în domeniul IT, se face referire la
un dispozitiv cu ecran de 5″-10.1″, sensibil la atingere,
cu baterie integrată şi fără tastatură. Tabletele sunt dotate cu
procesoare ARM, cu consum redus şi create special pentru
dispozitive mobile. Sistemul de operare este preluat de la
smartphone-uri sau derivat dintr-unul disponibil pe această
piaţă. Din punct de vedere al aspectului, tabletele sunt
construite în jurul ecranului, sunt subţiri şi au minimul necesar
de butoane. Tabletele lansate până acum nu au tastatură QWERTY
fizică, fixă ori culisantă.
iPad şi geneza tabletelor moderne
Dacă la începutul anilor 2000 Steve Jobs respingea ideea unei
tablete, în 2010 tot el prezenta prima generaţie a
tabletei iPad. Conform spuselor lui, dezvoltarea tabletei a
început înainte de cea a telefonului mobil iPhone, însă tableta a
fost pusă în stand-by când au realizat că funcţionalitatea ei poate
fi oferită şi de un smartphone. iPad a fost considerată o versiune
mai mare a iPhone-ului şi afirmaţia nu este departe de adevăr. În
carcasă se găseşte un procesor ARM şi nu Intel ca în MacBook-uri,
iar sistemul de operare a fost preluat şi adaptat de la iPhone.
Producătorii de PC-uri şi telefoane mobile au fost nevoiţi să
reacţioneze la succesul înregistrat de tableta Apple. Din păcate,
Windows 7 nu se preta pentru dispozitive ultra-portabile cu baterie
mică, iar hardware-ul necesar nu putea fi compactat îndeajuns de
mult. Singurele „tablete” care puteau concura măcar la
dimensiuni cu iPad-ul erau cele dotate cu procesoare pentru
segmentul mobile şi care rulau o versiune a sistemului de operare
Android. Din păcate, nici autonomia şi nici uşurinţa în
utilizare nu se apropiau de cele oferite de iPad.
Ulterior, Google a început să dezvolte Android 3.0
Honeycomb, un sistem de operare special creat pentru tablete, iar
Nvidia a venit cu generaţia a doua a platformei Tegra 2.
Ea oferea un procesor ARM cu două nuclee, un procesor grafic şi un
chipset de control într-un singur cip. Android 3.0 împreună cu
Nvidia Tegra 2 reuşesc la ora actuală să ofere un nivel de
funcţionalitate şi o autonomie similare cu cele oferite de a doua
generaţie a tabletei de la Apple.
Ce poţi să faci cu o tabletă
Poate cea mai importantă funcţie a tabletei este accesul la
Internet. În comparaţie cu un laptop sau un netbook, ea este mai
mică, mai uşoară şi iese instantaneu din stand-by. În practică,
poţi accesa o pagină web la doar câteva secunde de când ai luat
tableta în mână. Accesul la alte aplicaţii care folosesc conexiunea
la Internet, precum Facebook, mesagerie instantanee sau Skype este
la fel de rapid. Un alt motiv pentru care sunt folosite tabletele
este accesul rapid şi simplu la documente, notiţe sau imagini. Pe
tablete pot fi instalate suite office, gratuit sau contra cost, cu
funcţii aproape identice cu cele de pe PC-uri. Deschiderea unui
document la o şedinţă la birou, accesul la notele de curs pentru un
profesor sau chiar citirea unei cărţi în format PDF sunt lucruri
uşor de făcut cu o tabletă.
Tabletele de la Apple, dar şi cele cu Android 3.0 şi Nvidia
Tegra 2 pot rula jocuri destul de complexe şi cu grafică
3D. Ele reprezintă un dispozitv pentru relaxare şi nu doar
pentru copii. De asemenea, toate tabletele de ultimă
generaţie se laudă cu posibilitatea de-a rula filme full
HD, atât pe ecranul lor, cât şi pe un LCD TV conectat
printr-un cablu HDMI. Nu mai vorbim de aplicaţii care oferă, cel
puţin în Statele Unite, accesul la conţinut multimedia la cerere,
pentru un abonament lunar.
Ce nu poţi sau nu prea poţi să faci cu o
tabletă
Este exagerat să vorbeşti despre productivitate în cazul
tabletelor. Un ecran plat nu va putea niciodată înlocui o tastatură
atunci când vine vorba de scris. Poţi să răspunzi scurt la
e-mail-uri sau să postezi ceva pe blog, însă nu este recomandat să
foloseşti tableta pentru editarea amplă a documentelor. O parte din
tabletele de ultimă generaţie fie dispun de o tastatură ca
accesoriu opţional, fie oferă suport pentru o tastatură obişnuită,
conectată prin portul USB.
Cu o tabletă, sarcini relativ simple precum descărcarea unui
ataşament arhivă cu imagini şi dezarhivarea lor într-un director
devin puţin mai complicate, dacă nu chiar imposibile. Sunt necesare
aplicaţii adiţionale în cazul în care managerul de fişiere nu oferă
suport pentru arhive.
Redarea filmelor HD şi full HD, în ciuda faptului că este una
din facilităţile cu care se laudă tabletele de ultimă generaţie,
este cel puţin dificilă. Player-ul integrat suportă doar anumite
codec-uri şi formate de fişiere, iar încărcarea în memorie a
filmelor MKV de la PC este inutilă chiar şi atunci când sunt
instalate alte player-e. iPad 2 poate reda doar clipuri 720p,
încărcate şi procesate prin iTunes, asta în condiţiile în care
chipset-ul grafic integrat este mai performant decât cel al
tabletelor cu Nvidia Tegra 2.
Clasificarea tabletelor
Deşi nu sunt foarte multe modele importante pe piaţă, tabletele
actuale se pot clasifica după sistemul de operare şi după
dimensiunea ecranului.
Sistemul de operare
Singurele tablete cu sistem de operare iOS sunt evident cele
produse de Apple, iPad şi
iPad 2. Avantajele lor principale sunt viteza de lucru şi
numărul mare de aplicaţii şi jocuri dezvoltate pentru această
platformă. În comparaţie cu concurenţa, tabletele Apple sunt
construite integral de producătorul din Cupertino. Nu ne referim la
asamblare şi construcţia efectivă a componentelor. Apple a
lucrat însă la arhitectura procesorului, tot el produce şi sistemul
de operare şi duce o muncă impresionantă pentru a optimiza cât se
poate de mult această reţetă. Rezultatul? O
tabletă care se mişcă aproape ireproşabil, cu o sumedenie de
aplicaţii disponibile şi care s-a vândut în peste 20 de milioane de
exemplare.
Din păcate, există şi câteva aspecte mai puţin plăcute ale
tabletelor de la Apple. Pentru conectarea la calculator şi
transferul de fişiere, utilizatorul trebuie să folosească neapărat
aplicaţia iTunes. Cele câteva periferice accesibile trebuie să fie
neapărat aprobate de Apple şi să folosească conectorul universal
consacrat. Producătorul iPad-ului a fost criticat nu doar în cazul
tabletei pentru faptul că include facilităţi limitate de la o
generaţie la alta. De exemplu, iPad nu a avut o cameră foto sau
video, pe când iPad 2 a fost dotat cu două, însă cea frontală nu
suportă filmare la calitate HD.
Mai mult, Apple a introdus un sistem unitar de livrare a
conţinutului digital plătit cu ajutorul aplicaţiilor de pe iPad
care a afectat mai multe companii majore. Producătorul iPad-ului
i-a obligat pe cei care livrau conţinut contra cost să plătească un
comision de 30% indiferent de felul în care se abona şi plătea
utilizatorul. Poate că mulţi posesori ai tabletei nu au fost
afectaţi, însă Apple a făcut clar faptul că poate schimba oricând
orice doreşte în ecosistemul său.
Unul din cele mai relevante dezavantaje pentru cei care
folosesc un iPad pentru navigarea pe Internet este lipsa suportului
pentru Flash. Apple susţine livrarea conţinutului prin
intermediul tehnologiei web HTML5, suportată pe moment doar de
YouTube şi alte câteva site-uri. Pe scurt, banner-ele, animaţiile
şi clipurile video Flash nu pot fi încărcate de browser-ul Safari
de pe iPad. Chiar dacă este de apreciat susţinerea unei tehnologii
de viitor, ignorarea faptului că foarte mult conţinut de pe
Internet este în format Flash este greu de justificat.
Aici sunt incluse tabletele lansate de curând de diverşi
producători, ce rulează cel puţin versiunea 3.0 a sistemului de
operare de la Google. Despre versiunile anterioare vom discuta
separat. Google a creat Honeycomb cu gândul la tablete şi a
inclus mai multe facilităţi care nu se regăsesc în versiunile
pentru telefoane mobile ale sistemului de operare Android.
Vorbim aici despre suport pentru ecrane mai mari, pentru procesoare
cu mai multe nuclee şi accelerare hardware pentru elemente grafice.
Android 3.0 arată de multe ori foarte similar cu iOS, însă oferă un
nivel de personalizare mai avansat prin folosirea widget-urilor în
ecranele principale.
Aplicaţiile create special pentru Android 3.0 sunt destul de
puţine la ora actuală, însă utilizatorii le pot rula şi pe cele
pentru versiunile 2.x ale sistemului de operare. Din punct de
vedere al performanţei brute, SOC-ul (System-On-a-Chip) Nvidia
Tegra 2 este puţin mai lent decât procesorul A5 din iPad 2, iar
lipsa optimizării masive pe care o face Apple se poate observa la
încărcarea aplicaţiilor şi la intrarea şi ieşirea din meniuri.
Browser-ul lui Android 3.0 suportă Flash şi poate
încărca banner-e şi alte clipuri video în afară de YouTube, însă
performanţele sunt afectate la fel ca în cazul PC-urilor cu
hardware modest. Autonomia tabletelor cu Honeycomb se
poate apropia de cea a iPad-ului, însă lipsa de optimizare face ca
bateria să se descarce destul de mult după o noapte în
stand-by.
După lansarea iPad-ului, mai multe tablete de la producători mai
mult sau mai puţin cunoscuţi şi-au făcut apariţia pe piaţă. Chiar
şi la noi au ajuns mai multe modele, produse în China de companii
obscure şi care aveau instalat un sistem de operare Android 1.5 şi
1.6. De cele mai multe ori, ele aveau un ecran de dimensiuni reduse
(5″-7″), dotat cu un sistem rezistiv de recunoaştere a atingerii.
Acesta din urmă este mai ieftin decât cel capacitiv, folosit de
iPad şi alte tablete de ultimă generaţie şi afectează calitatea
imaginii. Funcţionalitatea acestor tablete este limitată din cauza
sistemului de opearare învechit. Mai mult aplicaţiile noi nu mai
sunt compatibile cu vechile versiuni ale sistemului de operare
Android.
Android 2.x
Între tabletele din această categorie, una iese în evidenţă. La
data lansării, Samsung Galaxy Tab de 8.9″ era considerată rivala
directă a iPad-ului. Ea rula Android 2.2 cu un procesor la 1 GHz.
Din păcate, preţul o făcea inaccesibilă, iar din alte puncte de
vedere un iPad era o alegere mai bună. Faţă de tabletele cu Android
1.x, Galaxy Tab era un mare pas înainte, oferind chiar suport
pentru Flash 10.1. Odată cu apariţia lui Android 3.0, tabletele cu
Android 2.x îşi găsesc greu locul pe piaţă, noul sistem de operare
fiind mai bine optimizat pentru ecrane mari.
BlackBerry Tablet OS (QNX)
RIM, producătorul telefoanelor mobile BlackBerry nu a dorit să
rămână în urmă pe această piaţă deschisă de iPad şi a dezvoltat un
sistem de operare şi o tabletă. BlackBerry PlayBook vine cu un
procesor dual core destul de puternic şi afişează 1024×600 de
pixeli pe ecranul său de 7″. Cu ajutorul unei aplicaţii
speciale pot fi rulate aplicaţii compatibile cu sistemul de operare
Android 2.3, însă compatibilitatea va fi extinsă pe
viitor. Lipsa unui număr mare de aplicaţii este una din problemele
acestui sistem de opeare, care este însă preferat de cei care
lucrează în mediul business.
Cât de mare poate fi tableta
Se pare că diagonala de aproximativ 10″ a prins foarte bine la
consumatori. Dacă Apple foloseşte o rezoluţie de 1024×768 de
pixeli, ceilalţi producători s-au îndreptat spre ecrane cu un
aspect wide şi o rezoluţie de 1280×800 de pixeli. Diagonla
de 10″ este îndeajuns de mare pentru a afişa destul de bine o
pagină web, dar îndeajuns de mică pentru ca dispozitivul să fie
catalogat un ultra-portabil. Chiar şi pentru vizionarea
filmelor sau rularea unor jocuri, suprafaţa de afişare este destul
de generoasă. Tastatura afişată are butoane îndeajuns de mari
pentru a fi uşor de folosit. Există însă un mic dezavantaj:
greutatea. iPad 2 este o tabletă uşoară, însă Motorola Xoom şi Acer
Iconia Pad A500 necesită un suport atunci când sunt ţinute cu o
singură mână.
Tabletele de 7″ pot fi ţinute uşor în palmă. Ele au însă o
tastatură virtuală care nu se pretează pentru scris intensiv.
Navigarea pe Internet nu este o problemă, la fel cum nu este nici
redarea filmelor. Bateria are un spaţiu ceva mai limitat în
carcasă, însă
primul Galaxy Tab oferea până la şapte ore de redare video.
Momentan nu sunt pe piaţă modele cu ecran de 7″ şi Android 3.0,
însă ele sunt aşteptate până la sfârşitul anului.
Acestea sunt greu de recomandat deoarece se apropie prea mult de
telefoane mobile şi nici nu oferă o funcţionalitate sporită. O
parte din cele disponibile la noi pe piaţă rulează un Android 2.x
şi au ecrane rezistive pentru a fi accesibile la capitolul
preţ.
Un alt tip de tablete
Acer Iconia Tab W500 face parte dintr-o altă categorie de
tablete. Carcasa este puţin mai groasă decât la modelul Iconia A500
deoarece în ea se găsesc componente de netbook. Odată pornită, pe
ecran apare logo-ul Windows 7 Starter. Acer W500 este de
fapt un netbook fără tastatură. Utilitatea ei este puţin
îndoielnică deoarece interfaţa sistemului de operare nu este
optimizată pentru ecranul sensibil la atingere, iar productivitatea
este compromisă de lipsa tastaturii. Sony pregăteşte
o tabletă hibridă similară, dotată cu o tastatură QWERTY şi un
sistem de culisare. Ea ar putea să fie veriga lipsă între tabletele
cu sistem de operare mobil şi tablet PC-uri.
Tabletele de pe piaţa din România
În mod surprinzător, pe piaţa din ţara noastră sunt disponibile
aproape toate tabletele de ultimă generaţie lansate oficial. Fanii
Apple pot cumpăra atât iPad, cât şi iPad 2, în versiunile cu
stocare de 16 GB, 32 GB şi 64 GB şi cu modul 3G. Tabletele cu
sistem de operare Android 3.0 sunt şi ele foarte bine reprezentate.
Motorola Xoom şi
Acer Iconia Tab A500 sunt deja în magazine, iar
Asus Eee Pad Transformer, cu dock-ul său opţional este aşteptat
la finalul acestei luni.
Dacă aveţi un smartphone BlackBerry, puteţi să vă interesaţi de
tableta PlayBook. Ea este disponibilă în ţara noastră în trei
versiuni care diferă doar prin capacitatea de stocare. Tot cu o
diagonală de 7″, tableta
HTC Flyer a ajuns şi ea pe meleagurile noastre. Ea rulează
sistemul de operare Android 2.4.