ASUS CG32UQ review: un monitor 4K de gaming dedicat consolelor

Consolele de jocuri moderne sunt realizate pentru a fi folosite alături de televizoare cu diagonală mare, de preferat cu rezoluţie 4K şi tehnologie HDR. Totuşi, aceste televizoare, în ciuda faptului că integrează aşa numitele moduri de „joc”, de multe ori sunt mai puţin performante atunci când vine vorba despre timpul de răspuns, decât monitoarele de gaming pe care le întâlnim pe PC. Pentru a răspunde nevoilor celor care au nevoie de un display mai performant pentru jocurile de pe PlayStation, Xbox sau Nintendo Switch, ASUS a lansat seria de monitoare CG. Modelul CG32UQ pe care l-am avut la test dovedeşte că există motive destul de bune pentru gameri să ia în considerare o astfel de soluţie.

ASUS CG32UQ: un monitor echipat cu „de toate”

ASUS CG32UQ este livrat într-o cutie foarte mare, chiar neaşteptat de mare pentru un „simplu monitor” de console. Chiar dacă nu vorbim despre o diagonală extrem de mare şi nici despre un panou curbat, CG32UQ, alături de stativul său ocupă mult spaţiu în cutie. Din fericire, acestea nu ocupă şi mult spaţiu pe un birou, întrucât odată asamblate, suprafaţa ocupată este chiar mai mică decât în cazul unui monitor ultra-wide, de exemplu.

Asamblarea este simplă şi dezvăluie câteva lucruri interesante încă de la început. De exemplu, partea de jos (aşa-numita „talpă”), nu are rol doar de susţinere a monitorului într-o poziţie cât mai stabilă. Aceasta este împărţită în două secţiuni acoperite cu material cauciucat, care servesc drept suporturi pentru gamepad-uri. Şi dacă te uiţi spre spatele acestui suport, vei vedea două mufe USB de culoare galbenă, care oferă curent la 5V, prefecte pentru încărcarea acelor gamepad-uri cât timp nu sunt în utilizare (sau chiar şi în utilizare).

Acest lucru este posibil pe CG32UQ prin intermediul unui stand avansat, care include circuite electrice şi contacte. Chiar dacă acesta este destul de „tehnologizat”, chiar şi faţă de celebrul suport pentru monitorul Apple de 1.000 de dolari, care nu este decât o bucată de aluminiu cu un magnet, asamblarea piciorului de monitor de la ASUS nu este deloc complicată. Există un şurub în partea de jos care trebuie strâns, iar monitorul pur şi simplu se aşază pe el din partea de sus şi face un click ferm atunci când este fixat.

Fiind un monitor dedicat gamerilor care preferă consolele, ASUS a integrat mai multe port-uri care i-ar putea ajuta pe aceştia. Vorbim de nu mai puţin de trei port-uri HDMI independente, putând astfel conecta toate cele trei console principale de pe piaţă (PlayStation 4, Xbox One şi Nintendo Switch). Pe lângă acesta, există un DisplayPort 1.2 pentru conectarea la un PC, deşi acesta nu este tocmai necesar. Un port HDMI 2.0 ar fi făcut exact acelaşi lucru pe acest model, întrucât acesta este „limitat” la rezoluţie 4K şi frecvenţă de 60 Hz.

În pachet există mai multe accesorii, precum un suport pentru căşti care poate fi conectat la suportul de birou în cazul în care monitorul este montat pe perete, vine cu şuruburi pentru montarea pe perete, cât şi cu cabluri USB (USB-B şi micro-USB), HDMI şi DisplayPort. Nu în ultimul rând, ASUS livrează şi o telecomandă alături de acest monitor, care din păcate nu include şi baterii. Întrucât foloseşte două baterii plate şi rotunde de care nu am avut la îndemână, nu am putut testa funcţionalitatea telecomenzii.

Aceasta există, iar cineva care chiar îşi cumpără acest monitor probabil că va cumpăra eventual şi bateriile necesare. Consider însă că aşa ceva ar trebui să fie inclus în cutie, mai ales pentru că nu scrie nicăieri că bateriile nu sunt incluse. Experienţa de a ajunge cu produsul acasă şi a te trezi fără posibilitatea de a folosi telecomanda duce la o experienţă de utilizare iniţială care îţi lasă un gust amar.

Monitorul mai dispune şi de un jack pentru căşti, putând conecta căştile pe fir la el, cât şi două mufe USB care permit conectarea de accesorii, separate de cele pentru încărcare. Acestea sunt marcate cu albastru, asemeni mufelor USB 3 de PC.

Nu în ultimul rând, pe partea de briz-briz-uri, avem două lucruri mai mult sau mai puţin importante, în funcţie de preferinţele utilizatorilor. Pe partea din spate, trei dintre laturile monitorului sunt acoperite cu LED-uri RGB, acestea pot funcţiona în regim „Halo Sync”, adică o lumină ambientală care foloseşte culorile de la marginea imaginii pentru a lumina în spate, ceva similar cu Ambilight de la Philips, sau în regim Aura Sync, alături de un computer care are software-ul ASUS pentru luminiţe RGB.

Cel de-al doilea bonus este o pereche de boxe harman/kardon de 12W integrate, despre care vom vorbi mai târziu. ASUS a înţeles că dacă este vorba despre un monitor pentru console, există o posibilitate ca gamerii să prefere să se joace cu sunet din monitor, fără un sistem audio dedicat şi fără căşti.

ASUS CG32UQ: specificaţii

• Model: ASUS CG32UQ
• Diagonală: 32„
• Rezoluţie 3.840 x 2.160 pixeli (4K UHD) @ 60 Hz
• Tip panou: VA, 10-bit
• Luminozitate: 400 cd/m2 (nominal) / 600 cd/m2 (maximum)
• Contrast nativ: 3000:1
• Unghiuri de vizibilitate: 178 grade (vertical), 178 grade (orizontal)
• Timp de răspuns: 5ms (GTG)
• Conectori video: 3 x HDMI 2.0, 1 x DisplayPort 1.4
• Alţi conectori: 1 x jack 3,5 mm, 1 x USB 3 Type-B, 2 x USB 3.0, 3 x USB 2.0 (5V, 1 în spate, 2 pe suport)
• Consum: 50W
• Accesorii: cablu HDMI, cablu DisplayPort, cablu USB-B, cablu micro-USB cablu alimentare, telecomandă, suport pentru căşti, kit de montaj VESA
• Dimensiuni: 730,4 x (506,1-606,1) x 268.5 mm
• Greutate: 13,4 kgâ

Galerie foto

vezi galeria
16 foto

ASUS CG32UQ: meniuri colorate şi configurare relativ lentă

La capitolul configurare sunt puţine lucuri cu adevărat important de setat. Monitorul integrează câteva profiluri predefinite, împărţite în categorii de jocuri: RTS, FPS, Racing, etc. De asemenea, există un profil de bază sRGB, care ar trebui, cel puţin în teorie, să ofere cele mai naturale culori, practic o calibrare din fabrică, alături de posibilitatea de a realiza profiluri personalizate. Modul sRGB mi s-a părut prea întunecat, iar setarea luminozităţii este imposibilă pe acesta. Am folosit astfel setări personalizate realizate „ochiometric”, în lipsa unui spider de calibrare.

Meniurile folosite de ASUS pentru seria CG sunt însă… nu tocmai ideale. Seria de monitoare ROG are meniuri simple, fără grafică prea stridentă, fără animaţii şi fără lag. Monitorul CG32UQ are însă un meniul care ocupă întregul centru al ecranului, include animaţii lungi şi nu foarte fluide, iar fiecare apăsare de buton are o întârziere rar întâlnită pe monitoarele moderne ale ultimilor ani. Cumva ASUS crede că gamerii de console nu pot folosi un meniu simplu pentru „adulţi”, care să răspundă rapid la comenzi şi să ofere setări mai avansate.

Poţi seta individual luminozitatea, contrastul, claritatea (sharpness) şi saturaţia culorilor, alături de gamma, funcţia de overdrive, care îmbunătăţeşte timpul de răspuns al monitorului şi scade nivelul de motion blur, cât şi posibilitatea de a adăuga sharpness şi mai mult prin intermediul funcţiei VividPixel, care ar trebui lăsată dezactivată permanent. Tot din meniu poate fi pornită sau oprită funcţia de FreeSync, tehnologia de refresh rate variabil, compatibilă cu plăcile video AMD şi consolele din familia Xbox One.

Tot din meniuri pot fi activate sau dezactivate luminiţele de pe spate, cât şi funcţia Aura Sync care este compatibilă doar cu PC-uri. Monitorul permite salvarea unor profiluri de culoare şi alte setări personalizate, însă odată ce îţi faci un set de configurări preferate, probabil că nu vei mai dori să îl schimbi, mai ales când luăm în considerare cât de lent este meniul. Funcţia PBP (Picture by Picture) nu am înţeles exact de ce există, întrucât poate împărţi ecranul în două fie pe verticală, fie pe orizontală, niciunul dintre moduri nefiind tocmai optim pentru consumul de conţinut.

ASUS CG32UQ: imagine foarte bună în jocuri şi sunet excelent

Din fabrică, monitorul CG32UQ a venit setat pe profilul Racing, puţin cam prea „strident” pentru gusturile mele. Odată ce l-am setat pe un nivel de culoare mai neutru, lucrurile parcă s-au îmbunătăţit. CG32UQ foloseşte un panou 4K de tip VA, deci oferă un nivel de negru mai bun decât un IPS, însă are dezavantajul că, privit dintr-un unghi, culorile îşi pierd intensitatea. Din câte am putut să îmi dau seama, cei de la ASUS au proiectat acest monitor pentru a fi folosit la un birou, atât pe PC, cât şi pe console, însă ar putea înlocui şi un televizor într-o cameră mai mică, unde un ecran de 32” nu este prea mic pentru a te putea juca confortabil.

De la o distanţă de aproximativ un metru, imaginea ar trebui să arate foarte bine, fără să pierzi prea mult din avantajele rezoluţiei 4K, în timp ce vei putea cuprinde întregul ecran în câmpul vizual. Acesta poate fi însă mişcat doar pe înălţime şi pe verticală, pentru înclinare de 25 de grade… cam puţine opţiuni pentru un monitor pe care trebuie să îl poţi privi tot timpul direct din faţă.

Fiind un monitor 4K, acesta ar trebui folosit în special alături de consolele PlayStation 4 Pro şi Xbox One X, capabile în acest moment să afişeze conţinut în rezoluţia nativă a monitorului, chiar dacă nu toate jocurile rulează cu un număr de pixeli atât de mare pe ecran. Din fericire, conectarea consolelor la monitor nu necesită setări în plus, acestea fiind realizate pentru a recunoaşte monitorul, rezoluţia şi dacă acesta permite sau nu afişarea de conţinut HDR.

Desigur, CG32UQ este compatibil cu standardul HDR, însă nu „complet”. ASUS menţionează în specificaţiile monitorului compatibilitate cu standardul VESA HDR600, care poate afişa un maximum de luminozitate de 600 nits. Astfel, performanţa în modul HDR în comparaţie cu un televizor care permite afişarea de conţinut HDR dar are luminozitate maximă de numai 300 sau 400 nits va fi mai bună, însă nu va fi comparabilă cu ceea ce poate afişa un monitor sau televizor cu luminozitate de 1000 sau mai mulţi nits.

Această valoare de luminozitate maximă este importantă în special pentru că poate permite afişarea mai multor nuanţe de culoare în zonele întunecate şi foarte luminoase, redând astfel mai multe detalii ale imaginii. Din fericire, panoul VA de pe ASUS CG32UQ este unul care afişează culori pe 10-bit, deci poţi beneficia din plin de luminozitatea extinsă, fiind capabil să afişeze un gamut de culoare extins.

Testând în câteva jocuri pe PlayStation 4 Pro, precum excelentul (din punct de vedere vizual) Death Stranding, care afişează o rezoluţie 4K atinsă prin tehnica checkerboarding şi compatibil cu HDR, dar şi într-un joc rapid, care necesită un timp de răspuns mic, precum FIFA 20, imaginile afişate pe CG32UQ s-au dovedit a fi peste aşteptări.

Am folosit puţin monitorul în Windows 10 înainte de a-l conecta la consolă şi eram cumva dezamăgit de faptul că anumite elemente precum textul nu mi s-au părut afişate corect, probabil din cauza modului în care sistemul de operare foloseşte funcţia de scaling la rezoluţie 4K. Imediat ce am pornit consola însă, totul s-a schimbat.

Imaginea afişată chiar şi în meniuri s-a dovedit a fi extrem de clară, iar în jocuri am observat o îmbunătăţire clară faţă de televizorul Samsung din gama de medie pe care îl folosesc de aproximativ trei ani (care permite doar HDR400). Un motiv în plus pentru care monitorul este ceva mai clar decât televizorul este şi diagonala mai mică (32” vs 50”), densitatea pixelilor fiind semnificativ mai mare pe monitor.

ASUS se laudă în specificaţii cu un timp de răspuns de „numai” 13ms, cam de 13 ori mai mare decât cea a unui monitor de gaming „serios” pentru PC-uri. Totuşi, această valoare ar trebui să fie cam de două ori mai mică decât ceea ce permit televizoarele 4K din piaţă. Adevărul este că multe televizoare permit timpi de răspuns similari sau chiar mai buni în ultimii ani, însă nici în Death Stranding, care este un joc la 30 FPS, deci teoretic mai lent, nici în FIFA 20, care este un joc la 60 FPS, nu am văzut o diferenţă notabilă în timpul de răspuns faţă de un televizor mai lent.

Motivul este destul de simplu: când te joci pe consolă, nu ai doar lag-ul de semnal video, dintre consolă şi monitor, ci există şi o întârziere între semnalul wireless al gamepad-ului şi consolă. Astfel, chiar dacă scazi 10 milisecunde dintr-un total de.. 50-100 sau chiar 150ms în anumite jocuri, diferenţa nu va fi foarte mare la final.

Neavând la dispoziţie o placă video AMD şi nici prea multe jocuri pe Xbox One, n-am putut testa funcţia FreeSync pe acest monitor. ASUS spune că funcţionează între 40 şi 60 Hz şi va elimina efectul de tearing de pe ecran în jocurile realizate pentru gameplay la 60 FPS care scad sub această valoare. Am folosit în trecut monitoare cu G-SYNC, iar rezultatul este într-adevăr îmbunătăţit la nivelul timpului de răspuns, de obicei, întrucât fiecare cadru este afişat un timp egal pe ecran, fără să apară sacadări. Chiar dacă poţi acum activa G-SYNC pe monitoare FreeSync în Windows, acesta nu este unul dintre monitoarele cu suport oficial, deci rezultatele în acest caz pot varia.

Ziceam anterior că voi vorbi şi despre componenta audio, iar la acest capitol trebuie să recunosc că nu mă aşteptam la mare lucru. Logo-ul harman/kardon a fost aruncat pe atâtea laptop-uri ultraportabile sau de gaming, încât nu prea credeam că mai are vreo relevanţă. Din fericire, în cazul lui ASUS CG32UQ, sistemul audio „acordat” de celebrul producător de echipamente audio chiar face o diferenţă, fiind mult mai puternic decât ai crede iniţial.

Din păcate, în lipsa unor baterii din telecomandă, am fost nevoit să setez volumul din meniu, care este ascuns în alte 2 sub-meniuri (nu uitaţi să cumpăraţi baterii pentru telecomandă!). Calitatea sunetului este peste medie, reuşind chiar să joace rol de sistem audio pentru PC pentru muzică în fundal în timp ce lucram. Sunetul este destul de clar, fiind vorba despre difuzoare destul de mari, cu putere reală de 12W fiecare.

Aş putea spune că sunetul se aude mai bine chiar şi decât în cazul multor televizoare cu preţuri de peste 2000 sau 3000 lei, cu bas mai puternic şi frecvenţe bine separate. Chiar şi la volum maxim, sunetul rămâne destul de clar pentru a putea în timpul unui joc asculta separat vocile personajelor sau ale coechipierilor peste explozii, efecte speciale sau muzica de fundal.

În cele din urmă, nu pot să închiei acest articol fără să menţionez din nou luminiţele de pe spate. Personal, nu sunt un mare fan al conceptului de „bias light”, „ambilight” sau orice lucru de acest gen. Mi se pare că poate distrage atenţia în timpul jocului, iar în cazul unui film văzut pe întuneric afectează senzaţia de „izolare” sau „imersiune” pe care acesta o poate oferi. Desigur, sunt mulţi cărora le plac astfel de funcţii, iar acest Halo Light de la ASUS îşi face treaba, dar cam pe jumătate.

Adică, da. LED-urile RGB de pe spate preiau culorile cele mai apropiate de la marginea monitorului şi le afişează pe peretele din spate, însă efectul este extrem de subtil, iar prezenţa unui număr mic de LED-uri pe fiecare latură face foarte evidentă separarea între nuanţele de culoare. Nu în ultimul rând, schimbările de culori sunt prea bruşte şi au o întârziere de cam jumătate de secundă. Acest lucru este evident în special atunci când se fac schimbări bruşte ale cadrelor, sau în Windows, când muţi ferestre, când intri pe un alt site, sau când maximizezi o aplicaţie. Eu am oprit această funcţie şi nu mi-am dorit să o mai pornesc vreodată.

ASUS CG32UQ: un monitor care putea fi îmbunătăţit mai mult

ASUS CG32UQ încearcă să facă multe lucruri bine, dar reuşeşte doar pe jumătate. Acesta este într-adevăr un monitor foarte bun pentru jocuri pe consolă, însă nu l-aş putea recomanda pentru multe alte lucruri conectat la un PC. Cel puţin nu fără o calibrare. De asemenea, este greu de recomandat în comparaţie un televizor modern la reducere. Având în vedere că ASUS CG32UQ este listat la un preţ de aproximativ 800 de euro, la acest preţ poţi găsi televizoare compatibile cu HDR la 1000 nits, cu diagonală mai mare şi în unele cazuri, capabile să afişeze imagini la 120 Hz.

Pentru un PC de gaming, monitoarele ultra-wide sau cele QHD la 144 Hz sunt acum cele mai uşor de recomandat, întrucât se împacă foarte bine cu plăcile video pe care le avem la dispoziţie pe piaţă (Radeon RX 5700 XT şi NVIDIA RTX 2070 şi 2080, de exemplu). Un monitor de gaming 4K la 60 Hz nu are prea mult sens astfel pentru PC, unde probabil că vei prefera o rezoluţie mai mică şi un refresh rate mai mare.

Totuşi, acest model are propriile lui avantaje, care nu pot fi negate. Este excelent pentru cineva care vrea un monitor 2-in-1, pe care să îl folosească confortabil şi pentru gaming şi pentru activităţile de pe PC. Acesta poate juca şi rol de sistem audio, la nevoie, deci mai eliberează nişte loc pe birou, unde ar putea fi amplasate în mod normal nişte boxe. Apoi, multitudinea de port-uri HDMI permite conectarea celor trei console importante simultan alături de un PC, putând schimba rapid sursa fie din butoanele de pe monitor fie de pe telecomandă (după ce cumperi baterii, desigur).

De asemenea, faptul că poţi încărca orice la cele două USB-uri, de la gamepad-uri la telefoane mobile, poate scădea nevoia de a ţine un adaptor de priză în plus pe birou sau de a cumpăra un dock de încărcare pentru gamepad-uri.

Mi-aş fi dorit însă ca inginerii ASUS să gândească mai mult acest model. Să îi ofere un meniu mai simplu şi mai rapid, să ofere un profil de culoare mai bine calibrat pentru PC-uri din fabrică (şi să îl marcheze corespunzător), să ofere suport pentru frecvenţe mai mari de 60 Hz şi probabil un HDR mai bun. Deja lista mea de dorinţe se regăseşte pe monitoare mult mai scumpe de la ASUS şi alţi producători, care pot depăşi chiar şi 2.000 de euro. În acest segment de preţ, strict ca un monitor pentru console, cu greu vei găsi ceva mai bun decât CG32UQ.

Totuşi, nu este un segment pe care companiile se bat prea mult în ultima vreme, iar acest lucru se vede, fiind o mare lipsă de „ambiţie” care stă la baza acestui monitor. Cea mai mare dovadă este una cât se poate de simplă: cablul de conectare la monitor al „cărămizii” de alimentare nici măcare nu poate să treacă prin orificiul dedicat organizării de cabluri. Pur şi simplu plasticul de pe el este prea gros, iar nimeni dintre toţi cei care au proiectat, văzut, testat şi aprobat acest monitor nu a observat asta înainte să ajungă pe biroul meu.

Cu puţin noroc, generaţia următoare de console, pentru că va oferi posibilitatea de a rula jocuri la peste 60 FPS (în anumite cazuri, desigur), va încuraja şi producătorii de monitoare să creeze produse mai performante şi mai bine gândite la preţuri mai bune. Momentan, chiar şi cu input lag în plus, un televizor 4K tot este o opţiune mai bună.