Inception – un film genial pe care nu trebuie să-l ratezi!

Departe de a stârni o nebunie generală (la propriu) aşa cum a
reuşit James
Cameron cu Avatar, filmul lui Cristopher Nolan a
reuşit în schimb să adune poate cele mai multe reacţii
pozitive de la Matrix încoace. Iar pentru un individ care
apreciază realizarea cinematografică şi nu numărul de bani
încasaţi, Inception a devenit cât ai clipi un scop
urgent în viaţă – bine că unul pe termen scurt.

Cum am ieşit pe poarta „intreprinderii”, am dat fuga la casa de
bilete a cinematografului meu preferat. Pe tot parcursul vizionării
am stat parcă sedat cu ochii pe proiecţie, fără să-mi întorc o
clipă privirea şi fără să aud nici măcar o chicoteală în jurul meu.
Asta pentru că nu doar eu am fost acaparat de atmosfera
incredibilă din Inception, ci întreaga audienţă, inclusiv
adolescenţii agitaţi care în alte circumstanţe ar fi perturbat
liniştea comentând între ei sau discutând despre tot felul de
probleme existenţiale la telefon. Aici nu a fost cazul.

Inception – trailer oficial

Primul acord sonor, unul trepidant şi inconfundabil
(Hans Zimmer), şi tonurile coloristice întunecate
m-au dus cu gândul la The Dark Knight, dar
povestea în sine, total diferită, s-a dovedit a fi chiar mai
captivantă.

E un film pe care îl trăieşti la intensitate maximă, ca pe
un vis din care te trezeşti apoi complet întors pe
dos, însă cu un sentiment de satisfacţie neuronală unic.
Nu este o revelaţie din adâncul subconştientului, ci mai degrabă
o trăire aflată undeva la graniţa
conştientului.

Fiecare dintre noi este pasionat într-o oarecare măsură de vise.
Inception explorează o parte dintre misterele acestui fenomen şi le
extrapolează într-un scenariu fictiv ce se desfăşoară în
viitor.

Dom Cobb (Leonardo di Caprio), un
culegător de informaţii (extractor) aflat într-o
mare încurcătură, are ca singură soluţie de scăpare îndeplinirea
unei misiuni extrem de dificile: plantarea cu succes a unei
idei în capul altcuiva! Ce înseamnă asta? Imaginează-ţi că
tu, personal, vrei să determini pe cineva să ia o anumită decizie.
Toate metodele clasice de convingere eşuează: ai încercat
folosindu-te de farmec, ademenindu-l cu bani sau chiar
ameninţându-l. Nimic.

Ultimul loc unde poţi „aranja” schimbarea este direct la sursă,
în subconştientul celui vizat. Iar în somn, mai precis în visul
lui, ai cele mai mari şanse de reuşită. Un somn de câteva
ore poate însemna zile, luni sau chiar ani într-un
vis.

Cu cât visul este mai profund, cu atât activitatea creierului
este mai intensă, făcând ca fracţiunile de secundă să fie percepute
ca ore şi orele ca zile. Sunt sigur că orice om normal este
familiarizat cu acest fenomen. Dar de unde pleacă totul, care e
începutul, pentru că singura modalitate de a determina o
idee să prindă rădăcini este ca ea să nu
fie percepută drept una străină. Acest lucru se poate face
doar plantând-o la baza tuturor acţiunilor, în cea mai simplă formă
cu putinţă.

Poate că pentru un expert în „vânarea de vise” precum Cobb nu ar
un lucru chiar complicat, dacă subconştientul său nu ar fi marcat
de experienţele din trecut, materializate prin
apariţia unor proiecţii (persoane din
subconştient) incontrolabile şi destabilizatoare.

Mai multe nu vă spun, căci v-aş ruina plăcerea de a urmări un
film absolut genial. Un film despre care veţi discuta zile
în şir. Un film care v-ar putea deschide apetitul pentru
studiul viselor. Mie unul pot să spun că mi l-a
reaprins, căci de mic îmi plăcea să pun pe hârtie visele care mi se
păreau interesante.

Inception va fi cu siguranţă un
candidat serios la premiile Oscar. Din păcate, nu
pot să nu îmi aduc aminte de „The Hurt Locker„, o
producţie mediocră care a fost ridicată în slăvi de criticii
americani şi din cauza căreia am renunţat la a mai aprecia celebra
statuetă aşa cum ar fi normal. Nu m-ar mira să mai apară un film
despre războiul din Irak sau cu nu ştiu ce mesaj pacifist sau
anti-rasial care să ia faţa altora mult mai bine realizate,
inclusiv această capodoperă a lui Cristopher Nolan. Sper să mă
înşel.