Sony Xperia Tablet S – frumoasă, puternică şi problematică

În 2011, Sony a lansat primele sale două tablete, modelele Tablet P şi Tablet S. Dacă prima dintre acestea a fost un ciudat produs cu două ecrane de 5,5″, Tablet S a adoptat o formă mult mai apropiată de o tabletă standard şi s-a bucurat de mai mult succes, în special în Marea Britanie. La IFA Berlin 2012, compania a prezentat primul membru al generaţiei următoare, Xperia Tablet S, iar aceasta a ajuns şi în România.

Prezentare, construcţie, ergonomie

La fel ca şi predecesoarea sa, primul lucru cu care Xperia Tablet S va ieşi în evidenţă este forma. Dacă partea frontală este una clasică, un simplu dreptunghi de sticlă întrerupt doar de obiectivul camerei şi senzorul de luminozitate, profilul şi spatele sunt atipice. Modelul original Tablet S a avut un profil lateral exotic, pe care Sony l-a asemănat cu cel al unei reviste deschide pliate, însă Xperia Tablet S a redus acest element de design în favoarea unei mult mai discrete cute din material plastic, fără a pierde însă elementul originalităţii.

Spatele neacoperit al tabletei este fabricat din aluminiu şlefuit. Cuta superioară, care pleacă imediat de la marginea ramei suprafeţei protectoare de sticlă şi se prelungeşte până în treimea superioară a părţii posterioare, este fabricată dintr-un material plastic, din păcate cam subţire şi care lasă o senzaţie neplăcută de lucru ieftin. Muchiile acestei cute adăpostesc în partea dreaptă butoanele de control al volumului, Power/Lock şi LED-ul de semnalizare, în partea opusă regăsindu-se conectorul audio jack de 3,5mm şi slotul SD.

De ce a ales Sony acest design? Primul motiv este, evident, originalitatea. În al doilea rând, compania a putut realiza o tabletă mult mai subţire decât modelul anterior, aceasta având 8,8 mm în partea inferioară, unde sunt adăpostite bateria, difuzoarele şi o serie de componente interne, păstrând totodată neecranată zona superioară, acoperită de cuta din material plastic.

Datorită acestui design, tableta este confortabilă, mai ales că şi greutatea ei este puţin mai mică decât a majorităţii modelelor din grupa tabletelor cu ecrane de 9″ sau mai mari. Graţie acestui element de design, Xperia Tablet S nu prea poate aluneca din mână atunci când este ţinută în orizontal, utilizarea ei în poziţie verticală făcând din cuta din material plastic, care are o grosime ceva mai mare de 11,85 mm, un mâner eficient. Dacă Sony ar fi făcut o alegere mai bună pentru acest material plastic iar capacul de protecţie al unicului conector nu ar fi fost complet detaşabil, deci şi uşor de pierdut, noii sale tablete nu i s-ar fi putut reproşa nimic serios din punct de vedere constructiv, tableta fiind bine asamblată şi confortabilă.

Un avantaj al modelului Xperia Tablet S este certificarea IPX4, aceasta garantând rezistenţa tabletei la jeturi de apă, adică acele pahare de cafea sau apă pe care le vărsăm uneori pe masă. Atenţie însă, certificarea nu garantează rezistenţa la imersiune.

Specificaţii

• Ecran: 9,4″, 1280×800 pixeli, IPS, LED
• Chipset: Nvidia Tegra 3 T30
• CPU: 1,4 GHz, quad core
• GPU: Nvidia GeForce ULP, 12 core
• RAM: 1 GB
• Memorie internă: 16/32/64 GB
• Sistem de operare: Android 4.0.3
• Conectivitate: 802.11 a/b/g/n, Bluetooth 3.0, GPS
• Cameră principală: 8MP, autofocus
• Cameră frontală: 1MP
• Conectori: SD, jack audio 3,5mm, dock proprietar (USB, HDMI)
• Audio: 1 x microfon, 2 difuzoare
• Baterie: 6000 mAh
• Dimensiuni: 239.8 x 174.4 x 8.8 mm (max: 11,8 mm)
• Greutate: 570 grame

Ecran, hardware, dotări şi autonomie

Unul dintre cele mai deranjante obiceiuri Sony Ericsson, ulterior Sony, a fost utilizarea unor ecrane care nu prea corespundeau pretenţiilor clasei din care făceau parte. Din fericire, de data aceasta nu mai este cazul: Xperia Tablet S foloseşte un panou IPS de 9,4″ cu culori bune, unghiuri excelente, contrast ridicat şi o luminozitate satisfăcătoare. În plus, a fost îmbucurător să constat că Sony nu s-a dedat la trucuri ieftine de mărire artificială a autonomiei prin utilizarea unui nivel prea scăzut al luminozităţii automate, aceasta fiind reglată optim de cele mai multe ori. Tratamentul oleofobic este bun, acesta murdărindu-se de amprente destul de greu, dar fiind şi la fel de greu de curăţat. Prestaţia în lumina solară este foarte bună.

Rezoluţia aleasă de Sony este însă de numai 1280×800 pixeli. Din acest punct de vedere, tableta nu poate rivaliza cu liderii ASUS Transformer Pad Infinity sau Apple iPad 3rd generation, care oferă o lizibilitate mult mai mare graţie densităţii superioare. Ţinând însă cont că numărul aplicaţiilor Android optimizate pentru rezoluţii mari este cam anemic, cât de important este acest aspect rămâne la latitudinea fiecărui utilizator.

Platforma hardware folosită de Sony este una deja clasică: NVIDIA Tegra 3. Producătorul a ales soluţia de bază T30, care oferă o frecvenţa standard de 1400 MHz, la care se adaugă 1GB memorie RAM şi cantităţi de 16, 32 sau 64 GB pentru stocarea internă, din care 6 sunt însă rezervaţi de sistemul de operare. Lista dotărilor mai include un modul wireless dual-band 802.11 a/b/g/n, Bluetooth 3.0, un mai puţin comun port infraroşu şi un slot SDHC cu suport pentru carduri de până la 32GB. În acest moment tableta nu este disponibilă în versiuni cu modem 3G, dar acestea vor ajunge pe piaţă în luna noiembrie.

Conectivitatea este însă mai puţin impresionantă deoarece Sony a ignorat să includă un port USB, de orice natură ar fi fost acesta, în favoarea conectorului său proprietar. Cu ajutorul prelungitorului alimentatorului, tableta poate fi conectată la un port USB standard, însă ieşirea HDMI se face cu un adaptor care trebuie achiziţionat separat, iar pentru cablu USB On-the-go… sunteţi pe cont propriu.

După cum se remarcă din testele de mai jos, performanţele tabletei Sony sunt foarte bune, fiind liderul tabelelor la aproape toate capitolele, cu excepţia celui de performanţă grafica, unde nu se poate face uşor faţă puternicului PowerVR SGX543 MP4 din iPad 3rd generation.

Autonomia a fost însă un pachet cu un duş cald şi unul rece. Redarea video a rulat timp de 11 ore şi 10 minute, un record impresionant pentru o baterie de 6000mAh, în schimb tableta a ajuns printre codaşe la autonomia Web, unde a rezistat doar 6 ore. Această diferenţă este foarte mare, mai ales că deja cunoaştem comportamentul unei tablete Tegra 3 tipice, şi poate fi explicată doar prin buguri software la nivelul interfeţei radio sau o unitate defectă.

Acesta este a doua problemă majoră a interfeţei wireless, prima fiind ecranarea semnalului atunci când mâna acoperă treimile extreme ale cutei din material plastic. Aceasta se manifestă, într-adevăr, doar în anumite unghiuri, însă puterea semnalului poate scădea chiar la 50%.

Software

Rulând Android 4.0.3, tableta nu aduce prea multe particularizări la nivelul interfeţei, remarcându-se doar un mic launcher pentru programe în partea superioară, zonă vizibilă însă doar în Home Screen, şi modulul similar Quick Apps, amplasat în partea inferioară. Acesta din urmă permite lansarea unor widget-uri sau aplicaţii în ferestre suprapuse deplasabile peste interfaţa programului curent deschis, un truc interesant, dar compatibil doar cu unele programe.

Modulul infraroşu este utilizat de aplicaţia Media Remote, apelabilă tot din bara inferioară a interfeţei, aceasta permiţând preluarea rolului telecomenzilor din jur de o singură tabletă. Utilizatorul îşi poate selecta echipamentele din jur dintr-o listă masivă de profile sau, în cazul în care totuşi nu le găseşte, poate programa aplicaţia cu ajutorul telecomenzii originale. Pentru utilizatorii avansaţi, există şi un mod macro de programare, care permite efectuarea mai multor operaţiuni dintr-o singură apăsare pe ecran..

O ultima amprentă utilă Sony se remarcă în aplicaţia Guest Mode, care permite partajarea tabletei cu alte persoane fără a le lăsa să cotrobăie unde nu aţi dori. Protejată cu o parolă, aceasta permite crearea a unuia sau mai multor conturi de utilizatori unde puteţi selecta aplicaţiile pe care aceştia au dreptul să le acceseze. Nu este prea sigur dar, până la implementarea suportului multi-user în Android, este mult mai bine decât nimic.

Deranjantă este însă multitudinea de buguri. Pe lângă problemele sus menţionate, Xperia Tablet S are prostul obicei să nu iasă uneori prea repede din Sleep, necesitând două sau trei apăsări de buton, alteori nu iniţializează modulul Wi-Fi şi singura posibilitate de activare este închiderea şi redeschiderea software a tabletei, luminozitatea se resetează uneori de una singură la nivelul minim, iar Socialife, un agregator social media, mai mult dă mesaje de eroare decât funcţionează.

Redare video, audio, camera foto, GPS

Din punct de vedere multimedia, Xperia Tablet S este la înălţime. Redarea audio, care este doar mulţumitoare in căşti deoarece are ceva distorsiuni în gama înaltelor, este în schimb excelentă atunci când este redată în difuzoarele stereo externe. Fără a se remarca prin volum, acestea compensează în schimb prin claritate şi fidelitate, existând chiar şi o urmă de bas. Aplicaţia Walkman permite indexarea şi sortarea albumelor, oferind ca opţiuni de procesare un egalizator cu 5 benzi, amplificarea pentru difuzoare xLOUD şi un amplificator pentru frecvenţele joase, ClearBass, care face un control dinamic automatizat al saturaţiei şi dinamicii.

Redarea video se face şi ea prin intermediul unui player la fel de bun, aplicaţia Movies extrăgând prin intermediul serviciului Gracenote informaţii despre filme şi afişele acestora. Suportul MKV este prezent, din păcate lipseşte însă şi suportul pentru formatele AC3 şi DTS, ceea ce înseamnă că veţi fi nevoiţi fie să faceţi conversia fişierelor dorite, fie să folosiţi un player alternativ pierzând totodată opţiunile oferite de Movies. Suportul DLNA este implementat la nivelul ambelor aplicaţii media, Xperia Tablet S putând funcţiona fie ca server de conţinut, împingerea către alte echipamente făcându-se prin opţiunea Throw, fie ca client, integrarea cu serverele din reţea făcându-se direct în galeria media.

Spre deosebire de terminalele foto, camerele foto implementate în tablete nu sunt chiar atât de utile şi, probabil, producătorii nici nu le acorda prea multă atenţie. Este cazul şi Xperia Tablet S, camera oferind imagini de slabă calitate, cu zgomot puternic, culori spălăcite şi o postprocesare care distruge detaliile. Din fericire, camera frontală, care este mult mai utilă în cazul unei tablete, oferă o prestaţie mai bună.

Dacă intenţionaţi să utilizaţi tableta ca navigator GPS, aceasta oferă un semnal puternic, cu SNR care trece de 40 în cazul multor sateliţi, şi cu o localizare la rece şi fără asistentă A-GPS rapidă, de circa un minut.

Concluzii

Oferit la un preţ similar produselor rivale precum Transformer TF300 de la ASUS, Sony Xperia Tablet S oferă o carcasă solidă cu un design deosebit şi protecţie IPX4, un ecran foarte bun, o platformă hardware solidă şi o baterie cu autonomie media excelentă. Portul infraroşu programabil este o adiţie interesantă, păcat că Sony a uitat să implementeze pe lângă acesta şi un port HDMI şi unul USB, ceea ce limitează opţiunile de conectivitate. Cel mai deranjant aspect este însă cel al multitudinii de buguri software, care nu ar fi trebuit să ajungă într-un firmware final, mai ales că unele par a afecta şi importanta autonomie Web.