Huawei Ascend P1 – asaltul chinezesc

Producătorul chinez Huawei este un gigant al industriei telecom, însă prestaţia sa în domeniul telefoniei mobile pe teritoriul european a fost una modestă. Chiar dacă producătorul a mai lansat terminale Android interesante, precum Honor sau Ideos X6, acesta este cunoscut pe meleagurile noastre mai mult pentru terminalele mobile extrem de ieftine sau smartphone-urile low-end care poartă sigla operatorilor.

Piaţa terminalelor de vârf Android este una mult prea apetisantă pentru a fi însă ignorată. În consecinţă, Huawei şi-a anunţat în cadrul CES 2012 intenţia de a aduce pe pieţele europene şi nord-americane terminale la nivelul cerinţelor ridicate ale utilizatorilor, iar modelul Ascend P1 este primul dintre acestea.

Construcţie şi ergonomie

Un terminal mid-range puternic, similar ca poziţionare de gamă cu HTC One S sau Sony Xperia P, Huawei Ascend P1 impresionează de prima dată prin dimensiuni şi greutate. Dimensiunile frontale de 127.4 x 64.8 mm îl fac unul dintre cele mai compacte terminale cu ecran de 4,3″, în timp ce grosimea de numai 7,7 mm este depăşită doar de Motorola RAZR. Fabricat integral din material plastic, Ascend P1 impresionează şi cu o greutate de numai 110 grame, combinaţia acestor parametri făcându-l cel mai confortabil terminal din gama 4,3″ cu care am avut contact în ultima vreme.

Din păcate, deşi terminalul are un design elegant şi compact, construcţia nu este la înălţimea pretenţiilor avute de la un produs din această gamă: plasticul carcasei este mediocru şi nu este tratat oleofobic, fiind o capcană sigură pentru amprente, butoanele au un joc vizibil deranjant, iar cartela SIM este greu de introdus dar şi mai greu de extras din slotul dedicat.

Specificaţii

• Ecran: 4,3″, 540×960 pixeli, Super AMOLED
• Sistem de operare: Android 4.0.3
• Chipset: Texas Instruments OMAP 4460
• Procesor: ARM Cortex-A9 dual-core
• GPU: PowerVR SGX540
• RAM: 1GB
• Memorie: 4GB (2,3GB pentru utilizator)
• Card: MicroSDHC, 32GB
• 3G: HSDPA/HSUPA
• WiFi: 802.11 b/g/n
• Bluetooth: 3.0
• GPS: Da
• USB: 2.0, Micro USB
• Cameră foto: 8MP, autofocus, LED Flash
• Filmare video: 1080p, 30fps, stabilizare
• Cameră video secundară: 1,3MP
• Baterie: 1670 mAh
• Dimensiuni: 127.4 x 64.8 x 7.7 mm
• Greutate: 110 grame

Ecran

Huawei a făcut o alegere bună cu ecranul Super-AMOLED de de 4,3″ cu rezoluţie qHD, acesta oferind un nivel de negru, unghiuri de vizualizare şi contrast excelente, luminozitate ridicată şi, mai puţin comun pentru un panou AMOLED, o vizibilitate bună în lumina solară.

Panoul foloseşte o matrice de pixeli de tip PenTile, ale cărei artefacte tipice sunt destul de greu de observat pentru un ochi neantrenat ţinând cont de densitatea de 256 ppi, însă care sunt puse în evidenţă în cazul anumitor mărimi ale textului afişat. Din păcate Huawei nu a folosit fontul implicit Roboto din Android 4.0, iar cel pentru care au optat, îngust şi cu caractere boldite foarte groase, accentuează deficienţele matricii PenTile.

Ecranul oferit de Ascend P1 are o saturaţie foarte ridicată, culorile devenind din păcate exagerat de artificiale chiar în comparaţie cu alte ecrane AMOLED. Software-ul oferă şi o corecţie suplimentară, însă singurul lucru pe care aceasta îl face este accentuarea unor culori deja prea saturate.

Hardware şi autonomie

Huawei a ales ca platformă hardware pentru Ascend P1 o soluţie Texas Instrument OMAP 4460 tactată la 1,5GHz, adică un nucleu dual-core Cortex-A9 şi un procesor grafic PowerVR SGX540. Chiar dacă nu este cea mai performantă soluţie a momentului, fiind întrecut de soluţiile quad-core moderne sau de şi mai modernul nucleu dual-core Krait din procesoarele Qualcomm Snapdragon S4, OMAP 4460 este un produs suficient de puternic pentru rularea aplicaţiilor, jocurilor şi sistemului de operare. După cum se observă din rezultatele testelor, acestea nu se face de râs dar nici nu străluceşte.

La aceste dotări se mai adaugă o memorie RAM cu o capacitate de 1GB şi o stocare internă de numai 4GB, din care utilizatorului îi mai rămân doar 2,3GB pentru aplicaţii. Slotul MicroSD permite ataşarea unui card cu o capacitate de până la 32GB, însă această opţiune suplimentară, obligatorie pentru amatorii de conţinut media, ridică preţul terminalului prea mult.

Fabricat însă într-o tehnologie pe 45 de nanometri, OMAP 4460 nu mai este atât de impresionant atunci când vine vorba de autonomie. Bateria folosită de Huawei are o capacitate de 1670mAh iar viteza de rulare a procesorului poate fi limitată la 1,2GHz prin alegerea celui mai conservator dintre cele trei profiluri de management energetic oferite.

Într-un regim mediu de utilizare, care a inclus utilizarea unui cont de email cu push activat, Facebook, Twitter, captura a circa 20 de imagini, trafic 3G şi Wi-Fi sporadic timp de câte patru ore şi instalarea câtorva aplicaţii, Ascend P1 a atins la limită o autonomie de 24 de ore. Un regim ceva mai intens, care a inclus 6 ore de conectivitate 3G cu trafic modest, captura a 40 de imagini, captura a 5 minute de înregistrare video, redarea video timp de 25 de minute şi teste de perfomanţă timp de alte 45 de minute, a limitat autonomia terminalului la exact 12 ore. ţinând cont că aceste douăsprezece ore au fost obţinute pe setarea Power Save, prestaţia bateriei este dezamăgitoare.

\

Software

Huawei a ales să nu se depărteze prea tare de codul original al sistemului de operare Android 4.0.3, particularizările software fiind reduse. Producătorul oferă în plus un Lock Screen cu mai multe opţiuni, care permit saltul direct la mesajele SMS, jurnalul convorbirilor sau camera foto, iar ceasul ascunde după o mişcare de derulare laterală butoanele de control pentru player-ul audio.

Home Screen-ul este şi el unul aproape standard, Huawei oferind însă două teme suplimentare de interfaţă. Cel mai interesant aspect este optarea pentru modul de lucru din Android 2.3, aspect remarcat şi în cazul Samsung Galaxy S III, nu toţi producătorii părând prea convinşi că abandonarea tastei Menu este o idee bună.

Cei care doresc mai multe animaţii şi culori pot opta pentru versiunea 3D a interfeţei Huawei, aceasta oferind posibilitatea alegerii numărului maxim de ecrane laterale şi oferind widget-uri mai impresionante din punct de vedere grafic, dar penalizând prea mult performanţa generală. Oricum, ar fi şi păcat să faceţi acest lucru, interfaţa standard folosită de Ascend P1 având o fluenţă de invidiat.

Amprenta Huawei se observă discret şi în alte zone ale sistemului de operare, cum ar fi modulul de telefonie, unde a fost introdusă funcţia Smart Dial. Din cauza eliminării butonului hardware de căutare, Voice Dial nu mai poate fi însă accesat decât din aplicaţia dedicată. Calitate convorbirilor a fost foarte bună în ambele sensuri, volumul fiind însă modest. În contrapartidă, difuzorul compensează atât prin volumul puternic cât şi prin claritate.

În afară de aceste modificări, Huawei a mai adus cinci scurtături pentru Wi-Fi, 3G, Bluetooth, GPS şi controlul rotirii automate ecranului în cadrul Notification Area şi o serie scurtă de aplicaţii, printre care se remarcă Polaris Office, un manager pentru fişiere şi Security Center, un produs care oferă blocarea apelurilor şi mesajelor text, criptarea fişierelor şi păstrarea unei liste de nume de utilizator şi parole.

Camera foto

Captura foto la rezoluţia maximă de 3264×1836 pixeli generează imagini cu un nivel ridicat al detaliilor, zgomot redus şi contrast bun. Există unele mici probleme, cum ar fi saturaţia puţin cam mare a culorilor şi supraexpunerea în lumina puternică, însă, per ansamblu, Ascend P1 este o surpriză plăcută. Atenţie însă la lentilă, aceasta este acoperită cu un material plastic uşor de murdărit şi greu de curăţat.

Interfaţa camerei este destul de simplă şi nu include opţiuni avansate precum captura în rafală nelimitată sau captura foto în timpul înregistrării. Aceasta oferă mai multe moduri de captură, printre care se numără un mod HDR neconvingător şi sensibil la mişcare, un mod Panorama care îmbină foarte bine cinci imagini dar la o rezoluţie cam mică şi un mod Burst care capturează 10 imagini în mai puţin de o secundă. Pe lângă aceste opţiuni, Huawei a mai implementat o serie de 12 filtre şi câteva efecte amuzante care funcţionează doar cu feţele umane

Captura video 1080p are în general aceiaşi parametri coloristici buni cu captura foto, remarcându-se un nivel de detalii ceva mai scăzut şi purple fringe pe marginea contururilor puternic iluminate, semn al unui ansamblu optic ieftin. Fişierul rezultat este un H.264 [email protected] 1080p cu bitrate de 20Mbps, sunet mono la 96kbps şi o stabilitate excelentă a numărului de cadre pe secundă.

Eşantion video 1080p

Redare media

Pentru amatorii de muzică, Ascend P1 nu este o alegere prea grozavă. Calitatea redării este modestă şi va mulţumi doar utilizatorii nepretenţioşi, sunetul fiind amorf, lipsit de dinamică, cu bas puternic dar difuz şi cu înalte prea slabe. Procesarea Dolby Mobile mai repară puţin din aceste probleme, însă nu poate compensa nici lipsa unui egalizator paragrafic, nici calitatea modestă a etajului audio.

Playerul audio Huawei este doar o versiune vag îmbunătăţită a aplicaţiei native Android, oferind în plus faţă de sortarea după artist, album sau gen muzical doar un widget cu o grafică mai bună, suport pentru versurile incluse în taguri, navigaţie Cover Flow, visualisation şi posibilitatea răsfoirii directoarelor. Numărul de formate suportate este bun, adică MP3, AAC, AAC+ şi WMA, la care se adaugă FLAC şi AC3.

Redarea video nu se bucură de un tratament special, neexistând o aplicaţie dedicată iar accesarea fişierelor făcându-se doar din galeria media din Android 4.0. Formatele video suportate includ H.264 şi AC3 în container MKV sau XviD/DivX în container AVI, redarea fişierelor 1080p cu bitrate de 15Mbps neridicând nici o problemă. Trebuie însă subliniată lipsa suportului DTS, lipsa suportului pentru subtitrări şi problemele ocazionale apărute în timpul redării XviD, când se pot face remarcate scăderi ale numărului de cadre pe secundă redate.

Concluzie

Subţire, uşor şi cu un design interesant, Huawei Ascend P1 este o surpriză plăcută. Sigur, are şi el problemele lui, dar intrarea producătorului chinez pe piaţa din Europa cu un terminal puternic este una fastă. Problema cea mai mare a terminalului este însă preţul de 2050 lei, prea mare pentru un model cu o manoperă cu deficienţe şi cu o autonomie mediocră. În plus, atât timp cât Huawei nu va opera nişte reduceri de preţuri sau nu va introduce modelul în nişte oferte extrem de tentante ale operatorilor de telefonie, este greu de crezut că vom vedea Ascend P1 în prea multe mâini: HTC One S, Sony Xperia P sau chiar bătrânul Samsung Galaxy S II sunt inamici redutabili.