Războiul termonuclear pe care Steve Jobs l-a promis producătorilor de terminale Android, văzut de acesta ca un sistem de operare inspirat fără scrupule din iOS, a avut parte de un sângeros final de bătălie vineri seara, când verdictul juraţilor procesului cu Samsung s-a finalizat cu daune de 1,05 miliarde de dolari impuse sud-coreenilor pentru încălcarea proprietăţii intelectuale a rivalului nord-american.
Istoria conflictului dintre Apple şi producătorii de terminale Android a început la sfârşitul lui 2007, imediat după lansarea primului terminal iPhone, când Google, pe atunci bun prieten al companiei din Cupertino, a lansat iniţiativa Open Handset Alliance. Rezultatul final al acestei iniţiative a fost Android, un sistem de operare a cărui dezvoltare începuse încă din 2004 şi care a ajuns în portofoliul Google în 2005, dar a cărui dezvoltare a cunoscut un avânt consistent începând cu 2007, finalizându-se în lansarea primului terminal Android, HTC Dream, în octombrie 2008.
Din acest moment, relaţiile dintre Apple şi Google au intrat pe o pantă descendentă, ducând la plecarea lui Eric Schimdt, managerul Google, din consiliul director Apple şi la acţionarea în justiţie a companiei HTC, în ianuarie 2010, pentru încălcarea unor tehnologii încorporate în terminalul Nexus One. Astfel, războiul patentelor a început.
În vara lui 2010, Samsung a lansat terminalul Galaxy S, primul său model de terminal Android şi un produs care a consacrat compania ca unul dintre liderii pieţei datorită succesului imens pe care l-a avut. Apple a acuzat imediat copierea designului, atât la nivelul hardware cât şi software, iar avocaţii săi au făcut o călătorie în Orientul Îndepărtat începând cu luna august. Până în octombrie, negocierile dintre cei doi au fost amiabile, Apple ajungând în final la definitivarea unui plan de licenţiere a patentelor pentru suma de 24 de dolari per unitate în cazul telefoanelor şi 32 de dolari în cazul tabletelor. La sfârşitul anului, negocierile dintre cei doi s-au împotmolit iar războiul deschis dintre cei doi, care a culminat cu procesul din Statele Unite care s-a încheiat vineri, a început în aprilie 2011.
Cei şapte juraţi ai tribunalului californian în care a avut loc finalul acestui proces au găsit compania Samsung vinovată de încălcarea unei duzini de patente Apple cu mai mult de 30 de terminale Android, printre acestea găsindu-se foarte multe legate strict de designul hardware sau cel software. Acestea acoperă aspectul şi forma terminalelor mobile sau elemente de design precum tap to zoom, pinch to zoom, derularea cu un singur deget sau animaţiile elastice pentru derulare. Cele mai multe din terminalele Samsung au fost găsite vinovate de încălcarea acestora, decizia juraţilor fiind una extrem de dificilă deoarece au trebuit totodată să determine şi gradul de vinovăţie al sud-coreenilor.
Din păcate pentru aceştia, o serie de mesaje electronice interne au dezvăluit ca Samsung a analizat toate facilităţile inovatoare pe care iOS le oferă şi au decis în mod conştient să le imite, agravând poziţia companiei şi fiind una dintre cheile de boltă ale acuzării Apple. Daunele iniţiale cerute de Apple s-au ridicat la circa 2,5 miliarde de dolari, juraţii considerând însă că acuzaţiile conform cărora Samsung ar fi ciuntit vânzările Apple nu stau în picioare deoarece Apple a avut probleme de disponibilitate a produselor pe piaţă şi este imposibil să se facă o demarcaţie între cele două surse de probleme.
Compania Samsung, care a pretins şi ea daune de la rivalul Apple pentru o serie de patente pe care americanii le-ar fi încălcat, a plecat cu mână goală, juriul decizând că aceştia din urmă nu s-au făcut vinovaţi de învinuirile aduse de sud-coreeni. În aceste condiţii, victoria Apple este una zdrobitoare pe toate fronturile.
Cele două companii au publicat imediat poziţiile lor oficiale, acestea fiind disponibile la finalul articolului. Apple a salutat această victorie împotriva a ceea ce ei numesc furtul proprietăţii lor intelectuale şi clădirea succesului pe furt, în timp ce Samsung a afirmat ca acest verdict este dăunător industriei, ambele poziţii fiind de la sine înţelese. Google a prezentat o poziţie rezervată, subliniind faptul că aproape nici unul dintre aceste patente nu vizează direct sistemul de operare Android, ci doar particularizările pe care fiecare producător de terminale le adoptă. Samsung a lăsat să înţeleagă că va face apel la decizia tribunalului californian, iar Apple a afirmat că va merge mai departe, urmând să ceară blocarea vânzărilor terminalelor incriminate pe teritoriul Statelor Unite. Acest nou pas va fi făcut pe 20 septembrie, până atunci cele două companii având timp să-şi pledeze cauza.
Cum se va reflecta însă asupra noastră, utilizatori şi cumpărători de terminale mobile, acest proces. Faptul că Samsung a încălcat cu bună ştiinţă anumite concepte pe care Apple le deţine din punct de vedere legal este evident, însă mai mult decât un simplu litigiu între două firme, acest proces este o validare a însăşi sistemului de brevete, invenţii şi patente.
Cel mai concludent exemplu este un alt produs a cărui canibalizare comercială a fost reclamată de către Apple: iPad. Găsită vinovată de încălcarea unor patente în Germania şi Statele Unite, unde modelul original este oprit de la vânzare, iPad nu a fost considerat de către juraţi ca fiind un produs copiat precum iPhone, chiar dacă a fost găsit vinovat pentru încălcarea altor patente software. Ironic, ţinând cont că exact acuzaţia de copiere a designului hardware le-a adus celor de la Samsung probleme în Germania şi Statele Unite, şi dureros totodată deoarece arată în cel mai clar mod cu putinţă volatilitatea conceptelor pe care actualul sistem de patente le validează.
Incapabil să tragă o linie între inventivitatea originală care este rezultatul unui proces de dezvoltare costisitor şi preluarea unor concepte naturale banale, sistemul de brevete, invenţii şi patente este o mare de nisip mişcător în care este greu să supravieţuieşti şi, prin precedentul creat vineri de acest proces, va deveni şi mai greu de parcurs pentru companii.
Toate aceste nereguli ale sistemului se vor reflecta în preţurile pe care le plătim pentru produse, vor afecta ergonomia produselor pentru care va trebui să se găsească tehnici noi doar pentru a nu intra în conflict cu cele vechi, va permite coagularea unor oligopoluri tehnologice şi va afecta, în final, libertatea de alegere a cumpărătorului.
Partea cea mai neplăcută este că nu se întrevăd nici soluţii. Societatea tehnologizată generează din ce în ce mai multe patente, iar un sistem care să analizeze în detaliu fiecare cerere pentru a determina nu doar unicitatea legală a patentului ci şi utilitatea sau originalitatea este greu de imaginat şi ar necesita eforturi umane importante.
Departe de a fi finalizat, războiul dintre Apple şi Samsung va fi urmat, fără îndoială, şi alte procese similare între companiile care deţin portofolii bogate de patente. Din păcate, în afară de hoardele de avocaţi care câştigă sume importante din aceste procese, direcţia pare una pierzătoare pentru toată lumea. Deja industria terminalelor mobile pară să piardă mai mult timp în faţa judecătorului decât a planşetei de design, iar lucrurile nu par decât că se vor înrăutăţi.