Standarde High Definition TV superioare: 1080i sau 1080p?

Standardul 1080p

Standardul HDTV 1080p este urmaşul lui 1080i şi la ora actuală este considerat cel mai evoluat dintre toate. La fel ca şi predecesorul său, 1080p este capabil să ilustreze aceeaşi rezoluţie maximă de 1920 x 1080 px în format 16:9. Deosebirea este dată de terminaţia "p", ce provine de la termenul "progressive". Acesta face referire tot la modul în care este actualizată imaginea de pe ecran, care spre deosebire de standardul interlaced, este afişată tot secvenţial, dar toate liniile în acelaşi timp. Astfel, calitatea imaginii este net superioară, dispărând principala cauză a producerii artefactelor.

Acest mod de afişare este nativ ecranelor LCD şi plasmelor. Principala problemă ce stă în calea acestui standard este limitarea de bandă folosită în transmisia TV. Din cauza ei, televiziunile nu pot emite în 1080p cu 60 fps, trebuind să se limiteze doar la 30 fps. Acum, diferenţa este în marea majoritatea a timpului insesizabilă şi mulţi contestă utilitatea folosirii filmării pe 60fps datorită costului ei mai ridicat. Cu toate acestea adoptarea sa pe scară largă este doar un pas care va fi făcut în viitor, înaintea apariţiei unui standard cu rezoluţie şi mai mare probabil.

Concluzie

Ca orice urmaş, 1080p este o evoluţie a predecesorului 1080i. Însă nu vă aşteptaţi ca diferenţele între cele două standarde să fie foarte mari. De fapt, privind de la o distanţă de 2-3 m de ecran, ochiul omului obişnuit aproape nici nu le va sesiza. Şi dacă avem şi un dispozitiv cu procesor de "de-interlacing" potent, artefactele vor fi chiar nederanjante.

În ultimul an tot mai multe televizoare şi proiectoare compatibile 1080p au fost lansate pe piaţă. În plus, destule filme sau concerte pe 1080p au început să se găsească prin magazine odată cu apariţia discurilor Blu-ray şi HD-DVD. Ce ar mai fi? Păi migrarea televiziunilor digitale de la 1080i spre 1080p treptat treptat sau apariţia noilor console PS3 şi XBOX 360 care vor putea afişa jocurile în toată splendoarea acestui nou standard.

Multe motive pentru a achiziţiona un dispozitiv compatibil 1080p, dar şi unul mare care stă în cale: preţul. Ei bine, preţul unui TV care să suporte 1080p este mai mare ca al unuia ce suportă 1080i. Cu toate acestea, dacă doriţi un astfel de dispozitiv, eu vă sfătuiesc să faceţi un efort şi să-l luaţi pe cel care redă 1080p. Consideraţi-l o investiţie pentru viitor.

Toată lumea ştie ce este acela un televizor şi la ce foloseşte el. Pentru că, trebuie să recunoaştem, mulţi dintre noi petrecem măcar câteva minute pe zi în faţa lui. În ziua de astăzi lumea aparatelor TV a devenit una tot mai complexă, în special datorită apariţiei televiziunii High Definition.

Ce este de fapt HDTV-ul? Este un format de emisie destinat televiziunii menit să înlocuiască vechiul SDTV (Standard Definition Television), ce se remarcă prin calitate net superioară, tehnologie mai evoluată şi rezoluţii mult mai mari. Apărut la începutul anilor ’90, acest format a fost pentru scurt timp emis în mod analog, pentru ca apoi să se confunde cu televiziunea digitală.

Dea lungul timpului mai multe standarde HDTV au încercat să se impună pe piaţă, dar nu are rost să le enumerăm. Important este că la ora actuală standardele de top din punct de vedere al calităţii imaginii oferite poartă numele de 1080i şi 1080p. Cel mai folosit este însă 720p, deoarece oferă un raport preţ/performanţă foarte bun. Marea majoritate a persoanelor interesate de achiziţionarea unui televizor HD nu ştiu ce înseamnă fiecare sau care este mai bun şi de ce. În ajutorul lor vin următoarele paragrafe.

Standardul 1080i

1080i este un standard HDTV ce implică în mod normal folosirea unui format 16:9 şi o rezoluţie maximă de 1920 x 1080 px. De fapt, denumirea se poate sparge în două componente: "1080", care ilustrează numărul maxim de linii orizontale ce pot fi afişate pe ecran, şi "i", prescurtarea de la "interlaced", care în engleză înseamnă "împletit".

Aici este tot secretul: standardul face referire la ecranele CRT HDTV. Tehnologia CRT actualizează imaginea în mod secvenţial, pornind de sus şi terminând jos, dar afişând întâi toate liniile pare şi apoi abia liniile impare. Desigur această actualizare se face foarte rapid, într-un timp care depinde de frecvenţa de funcţionare. Astfel, dacă avem un ecran ce funcţionează la 60Hz, imaginea nu va fi complet reîmprospătată la fiecare 1/60 secunde, ci la 1/30 secunde. Distanţa în timp de 1/60 dintr-o secundă care trece între actualizarea celor două tipuri de linii, deşi este mică, poate crea neplăceri, numite artefacte. Acestea sunt vizibile mai ales în cazul imaginilor în mişcare.

Fiind destinat iniţial ecranelor CRT, 1080i este de fapt predecesorul lui 1080p. Televizoare cu tub CRT însă la ora actuală nu prea se mai produc. Cu toate acestea vom observa foarte multe ecrane LCD sau plasme care îl folosesc, utilizând tehnologia "de-interlacing" pentru a afişa informaţia în modul progresiv nativ lor. De felul în care este făcută această trecere de la interlaced la progressive este responsabil procesorul dispozitivului respectiv: dacă este unul slab artefactele ajung chiar foarte deranjante iar dacă este unul bun atunci problemele vor fi mici, dar va fi costul aparatului mare…